Viata pomilor se poate termina dupa Anul Nou sau nu. Cei care-i cumpara le decid viitorul. Dupa 5, 10 sau 25 de ani traiti in padure sau in plantatie, sute de mii de brazi petrec anual cateva zile in casele romanilor, de Sarbatori, apoi mor. De cativa ani exista alternativa.
Cu doua zile inaintea Craciunului din 2008, Alexandra Buzas (24 de ani) s-a suit in masina cu tatal ei si a mers la o sera de langa Brasov sa cumpere brad. Voia sa renunte la pomul taiat pentru impodobit, iar varianta de plastic i se parea nefericita. Cauta unul in ghiveci, pe care sa-l poata planta dupa Sarbatori in curtea casei parintilor, la Danes, o comuna din apropiere de Sighisoara. Voia sa pastreze „sufletul bradutului de Craciun” fara sa faca rau padurilor care si-asa „stau prost cu pomii”.
Relatia Alexandrei cu bradul de Craciun a fost intotdeauna speciala. „L-am iubit mereu, l-am ingrijit, iar despartirea de el a fost una dureroasa, de fiecare data. Am zis ca e cazul sa nu ma mai despart de brad si sa-mi aduca Mosul unul care sa ramana mereu cu mine”.
Plimbandu-se printre potentialii pretendenti la statutul de „Bradul ei”, Alexandra l-a vazut. „Era atat de cochet si de prietenos incat am stiut ca el e alesul”. A platit 250 de lei, mai mult decat dublul pretului unui brad taiat. Cu tot cu ghiveci, avea cam aceeasi inaltime cu ea, „un metru 65”. Specialistii spun ca unui brad ii ia intre 8 si 12 ani sa ajunga la inaltimea asta.
Aclimatizat in sufragerie
Bradul a mers aproximativ 120 de kilometri pe bancheta din spate a masinii pana sa ajunga la Danes. A stat intai in curtea casei, sa se obisnuiasca cu locul, iar in dupa-amiaza Ajunului i-a fost curatat ghiveciul de pamant si a fost transportat in sufragerie. Si-a gasit locul in mijlocul livingului, intre doua canapele. A fost imbracat cu luminite albe si decoratiuni din lemn si paie, rosii si argintii, pentru ca Alexandra n-a vrut sa-l incarce cu globuri si beteala, „era el frumos in sine”. Sub crengi s-au inghesuit toate cadourile, ambalate in cutii care aveau aceleasi culori cu decoratiunile, iar langa el, pe canapele, familia s-a asezat la povesti.
Tratat cu apa si dragoste
A ramas in casa pana in 3 ianuarie. I-a fost mai greu in primele zile, pentru ca familia uita sa-l ude, dar curand tatal Alexandrei a preluat misiunea si i-a pus apa la radacina o data la doua zile, ca sa-l racoreasca. Apoi a fost dezbracat de ornamente si mutat pe terasa, sa se obisnuiasca cu aerul rece. De-abia in martie, bradul a iesit din casa si a devenit primul pom plantat in curte,cum intri pe poarta, in stanga.
„Cu bradul nu e ca si cand ai planta un cires sau un mar. Aveam emotii ca nu se va prinde si intrebari: oare sa-i punem apa, oare sa-i punem ingrasaminte?”, isi aminteste Alexandra. „Si am decis ca o sa se prinda si daca-l punem pur si simplu in pamant, ii punem putina apa calduta si ii spunem cat de mult il iubim.”
In vara lui 2009, bradul a inmugurit si s-a mai „asezat” pe latime. De Craciun va fi impodobit din nou, dar va ramane in curte, urmand ca in ianuarie sa primeasca si un frate – bradutul in ghiveci pe care Alexandra il va cumpara pentru a-l impodobi la Bucuresti, unde locuieste acum, si-l va duce acasa la Danes dupa Sarbatori.
Cum se ingrijesc
Brazii si molizii livrati cu balot din pamant sau in ghiveci sunt crescuti in pepiniere special pentru a fi extrasi si replantati dupa Sarbatorile de iarna. Specialistii le recomanda cumparatorilor sa nu-i amplaseze in casa langa surse de caldura, sa-i ude zilnic si, dupa Sarbatori, sa-i acomodeze cu temperatura exterioara. Replantarea e bine sa se faca atunci cand temperatura depaseste 3-4 grade Celsius.
Campanii pentru schimbarea mentalitatilor
Alina Musatoiu vrea sa-si „razbune” bradutul in ghiveci pe care l-a cumparat pentru Craciunul de anul trecut si care a murit in vara. Il luase de la Universitate, in decembrie 2008, cand organizatia Terra Ecologica a facut prima campanie prin care a incercat sa-i convinga pe bucuresteni sa inlocuiasca brazii taiati cu cei vanduti la ghiveci.
Presedintele asociatiei, Simona Cretu, a adus brazi si molizi la ghiveci de la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS) si i-a aliniat in fata unei casute de langa zidul Facultatii de Arhitectura. „Am putea planta acesti braduti in amintirea celor care au cazut aici – eroii Revolutiei din decembrie 1989 -, pentru ca noi sa fim liberi astazi”, anunta atunci Simona pe blogul dedicat campaniei.
Alina a fost unul dintre cei care au rezonat la mesajul Terra Ecologica. Si-a cumparat un molid la ghiveci de la Simona si l-a impodobit de Craciun, cu intentia sa-l planteze ulterior. Dar l-a adus prea tarziu in curtea unor rude de la Brasov. Era deja vara cand l-a plantat si n-a prins. S-a uscat.
Copacii din parcul Kiseleff
Vineri seara, putin inainte de ora 18.00, Alina a traversat parcul Kiseleff impreuna cu un amic, pe zapada si vant, la -8 grade Celsius, in cautarea unui alt bradut. Tot la ghiveci si tot de la Terra Ecologica. A ales un molid de aproximativ un metru inaltime. I-a placut cel mai mult dintre copacii acoperiti cu zapada aliniati de-o parte si de alta a aleii principale a parcului. „Il puneti undeva unde nu bate soarele si-l aerisiti”, i-a sfatuit Simona. „Dupa, il plantati pana ii dau mugurii verzi, deci cam in martie. Daca porneste verde crud la varfuri nu mai poate fi plantat.”
Mai scump, dar responsabil
Brazii la ghiveci sunt mai scumpi si mai mici decat cei taiati
Alina a dat 70 de lei pe molid, desi la floraria din colt ar fi luat ceva asemanator cu doar 30 de lei. Dar a preferat sa cumpere mai scump de la Simona pentru ca stie ca o parte din banii incasati din vanzarea brazilor se vor duce catre proiectele de reimpadurire coordonate de Terra
Ecologica. A incercat chiar sa convinga cat mai multi prieteni sa-i urmeze exemplul. In primul an nu prea a avut succes, dar anul acesta „s-ar putea sa-si mai cumpere vreo doi-trei prieteni brad la ghiveci”.
Molidul Alinei sta acum intre televizor si dulap, in camera ei din apartamentul din Berceni pe care-l imparte cu mai multe rude. Pe 21 sau pe 22 decembrie, cand are timp, il va impodobi. „Dupa Revelion ii strang podoabele si-l mai cazez vreo doua luni, dupa care il duc tot la Brasov, unde l-am plantat si pe celalalt, si sper sa se prinda.”
In campania Terra Ecologica, anul trecut, s-au vandut aproximativ 500 de brazi la ghiveci. Simona nu are inca cifre de anul acesta, dar stie ca n-a mers grozav. Important e ca tot mai multi oameni sa afle ca exista si alternativa la brazii taiati pentru Sarbatori si aruncati dupa, spune ea. Asa ca va continua sa initieze campanii pentru a schimba mentalitati si comportamente.
Oferte si preturi de sezon
Cei mai ieftini brazi scosi pe piata in acest an sunt, teoretic, cei de la Romsilva, care a anuntat ca va comercializa 130.786 de pomi pentru Craciun, dintre care 78.036 de brazi, restul molizi si alte rasinoase. Brazii pana in trei metri inaltime costa intre 13 si 30 de lei. „Sunt preturi de bun-simt”, spune Gheorghe Mohanu, director la Romsilva.
Dar, practic, pe comercianti nu-i poate obliga nimeni sa puna un adaos de bun-simt, pentru ca nu exista reguli. La Silva Group, un mare distribuitor privat care vinde doar brazi de import, cel mai mic copac cu radacina (60-80 de centimetri) costa 99 de lei, iar cel de 6-7 metri, 12.900 de lei. Brazii taiati incep de la 69,99 lei si pot ajunge pana la 17.000 de lei, cat a costat unul de 11 metri, cel mai inalt brad livrat in acest an.
Efectele mesajelor ecologiste se lasa inca asteptate
Brazii care au viata si dupa Sarbatorile de iarna, fie ei la ghiveci sau cu radacina infasurata intr-un sac, au aparut in Romania inca de acum trei-patru ani, spune Claudia Catana, initiatoarea Copacului de Hartie, cealalta organizatie care a inceput sa vanda brazi la ghiveci in 2008.
Inaintea Craciunului de anul trecut, Claudia a luat 50 de brazi de la o pepiniera de langa Hateg (judetul Hunedoara), i-a adus la Bucuresti si a „inchiriat” 47 dintre ei. In pretul de 250 de lei intra si transportul catre si de la casa clientului care primea 50 de lei inapoi cand preda copacul. Patruzeci dintre braduti s-au intors la organizatie si au fost plantati in Parcul National Retezat.
Anul acesta insa, reprezentatii organizatiei n-au mai cumparat brazii in avans si au asteptat comenzile. Totusi, chiar daca brazii au fost mai ieftini decat anul trecut (200 de lei), pana la termenul limita, la sfarsitul saptamanii trecute, organizatia a primit doar 10 comenzi ferme.
Se vand mai bine online
Un impact neasteptat a avut insa campania unui alt ONG, care a intrat de-abia anul acesta pe „piata” brazilor ecologici. Organizatia ViitorPlus a facut un parteneriat cu Silva Group Romania si promite ca 10% din suma platita pe un brad cu radacina cumparat de pe site-ul magazinuldebrazi.ro va fi folosita pentru finantarea activitatilor de reimpadurire ale ONG-ului.
„Aproape 70% din comenzile primite pe site au fost pentru brazi cu radacina”, spune directorul comercial Silva Group Romania, Ovidiu Neacsu.
Procentul este surprinzator, crede directorul, pentru ca brazii la ghiveci pot fi de doua sau de trei ori mai scumpi decat cei taiati. O explicatie ar fi calitatea pomilor pentru Craciun, pentru ca la magazinul online sunt prezentati doar cei mai buni dintre brazii importati de companie din Danemarca, Austria, Germania si Ungaria. Din vanzarile totale ale Silva Group, inclusiv cele angro si la distribuitori, brazii cu radacina reprezinta deocamdata
doar 10-15%.
Romanii prefera brazii taiati
Chiar daca si Romsilva a oferit in premiera in acest an 8.000 de brazi la ghiveci, crescuti in culturi specializate, romanii prefera sa cumpere ca pom de Craciun brazi taiati, pentru ca sunt mai ieftini si nu le dau bataie de cap cu ingrijitul si replantatul. Putini sunt deocamdata cei care considera ca-si „amortizeaza” investitia intr-un brad de Craciun la ghiveci in anii care vin si cand nu mai trebuie sa cumpere pom de Sarbatori.
„Beneficiezi de el si in timpul anului si n-ai senzatia de deja-vu pe care ti-ar da-o un brad din plastic”, explica Ovidiu Neacsu de la Silva Group. Si el si-a luat anul acesta un brad la ghiveci, un pomisor putin mai inalt de un metru, crescut in Danemarca, dar stie ca mai trebuie sa treaca timp pana cand mai multi romani ii vor urma exemplu.
Sursa: Adevarul
