Bucuresti: Radu Stefan Pana impaiaza animale pentru Muzeul Antipa

Bucuresteanul este atat de pasionat de ceea ce face incat uneori uita sa mai plece din laborator. De 19 ani, de cand lucreaza la „Antipa”, a uitat deja cate animale a impaiat.Radu Stefan Pana

In nomenclatorul ocupatiilor, meseria de taxidermist nu exista, iar cursuri in urma carora sa primesti o diploma se gasesc foarte greu. Cei care sunt pasionati de impaierea animalelor invata de unde au norocul.

Radu a fost, insa, pasionat de mic, colectiona diferite oase, iar cand ii mureau papagalii incerca sa ii impaieze. „Eram clasa a II-a cand ai mei mi-au cumparat un atlas biologic. Si acum il pastrez. Este tocit de cat de mult m-am uitat pe el”, povesteste Radu.

Vecinii ii aduceau animale moarte
Cand vecinii lui si-au dat seama ca este pasionat de acest domeniu au inceput sa-i aduca diferite animale de talie mica pe care le gaseau moarte prin paduri sau prin parcuri.

„Nu prea existau informatii care sa te invete tehnica detaliata a impaierii. Erau informatii generale, ce se mai auzeau de la vanatori”, isi aminteste Radu. Fiind foarte pasionat si curios in ceea ce priveste aceasta tehnica, nu a vrut sa renunte, chiar daca nu gasea carti din domeniu.

In clasa a XII-a, a reusit sa ia legatura cu taxidermistul care lucra pe atunci la muzeul „Grigore Antipa”. „Am incercat sa intru la Facultatea de Medicina Veterinara, dar nu am reusit. Atunci am decis sa vin la -Antipa- sa invat sa impaiez”, spune el.

Cel mai mare animal impaiat, un urs polar
Primul animal pe care l-a impaiat la „Antipa” a fost un liliac, iar cel mai mare a fost un urs polar, facut in anul 2000 in Norvegia.

„Am stat 5 ani acolo la un muzeu care avea atelier. Am facut cursuri, iar dupa 2 ani am primit diploma. Acolo am avut ocazia sa impaiez si alte animale mai mari”, spune Radu. „Animalele mari se impaiaza mai greu. Ai nevoie si de ajutorul altei persoane pentru a-l aseza intr-o anumita pozitie”, explica Radu.

Un alt curs pe care l-a mai urmat in acest domeniu a fost in 1995, la un muzeu din Berlin. Acolo a stat doar trei saptamani.

In laboratorul de la „Antipa” isi petrece cea mai mare parte din timp si impaiaza animale pentru momentul in care muzeul va fi din nou gata sa primeasca vizitatori. In prezent, muzeul este in renovare.

„Impaiez animalele in diferite pozitii, in functie de cum vor fi ele asezate si unde. Vor fi reproduse diferite habitate”, explica Radu. La aceasta meserie, cel mai mult spune ca ii place finalul. „Cu un animal mort nu ai ce face. Dupa ce il impaiezi parca ii dai viata. Asta imi place cel mai mult, finalul”, spune Radu.

Cat rezista un animal impaiat?
Depinde cum este facut. Daca s-au folosit materialele necesare poate rezista zeci de ani. Cel mai important este sa le ferim de praf si de molii.

Cat timp iti ia sa impaiezi un animal mic?
Cand incepi sa impaiezi lucrezi fara pauza la un animal pana il termini. De obicei, impaierea unei pasari mai mici iti ia cam 3 zile.

Meseria ta este rara in Romania?
E destul de rara avand in vedere ca nu prea sunt cursuri. In afara este o adevarata industrie. Se gasesc manechine de animale pe care le imbraci cu blana. Aici, le facem din sarma si ata.

NASCUT: 15 septembrie 1972, Bucuresti
STUDII: Facultatea de Management Agroturistic – Biotera din Bucuresti
PROFESIE: Este taxidermist

Ce-i place
„Pe langa meseria pe care am ales sa o practic imi place foarte mult si fotografia. In timpul liber citesc si, de asemenea, imi place sa imi petrec timpul in natura, chiar daca nu prea am timp sa mai ies”, spune Radu.

Ce nu-i place
„Nu-mi plac lucrurile urate. Sunt convins ca nu plac nimanui. Minciuna ma deranjeaza in mod deosebit si nu suport frigul”, mai spune taxidermistul.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *