Bucurestiul sade pe o comoara de ape termale

Nordul Capitalei sta pe o imensa salba de ape geo – termale, de 38 de grade. „Punga” de ape incepe de la Aviatiei si se intinde pana spre Otopeni, Balotesti, Moara Vlasiei si Snagov. Pe masura ce se departeaza de Capitala, apele sunt tot mai fierbinti, la Snagov, de pilda, ajung pana la 84 de grade. Nu se stie cat de mare este zacamantul, dar se banuieste ca ar avea miliarde de metri cubi de apa.

Bine exploatate, acestea ar putea deveni o adevarata comoara pentru Capitala. „In principiu, apele geo – termale pot produce curent electric, daca au o temperatura mare, mai pot incalzi apartamente, pot da apa calda menajera si sunt foarte bune pentru balneatie. Dintre toate aceste aplicatii, apele din Bucuresti pot fi valorificate excelent prin balneatie.

Clitatile apei de aici sunt la fel ca cele de la Baile Felix sau de la Mangalia. S-ar mai putea face si incalzire, dar numai la locuintele noi, care sunt construite astfel incat sa dea caldura prin podea. Aceste ape au potential energetic numai de la 40 – 45 de grade in sus”, ne-a explicat Mihai Sarbulescu, director adjunct de productie la SC Foradex SA. Societatea este singura care exploateaza apele termale de sub Bucuresti, pompandu-le la suprafata. Inainte de „89, orasul Otopeni era incalzit cu astfel de ape, scoase de Foradex.

Unicul bzin cu ape geo – termale din zona exista in spatele Casei Presei. Clientii obisnuiti sunt pensionarii, vin cu trimitere de la medic, iar curele de aici sunt doctorie curata. Dupa sedinte repetate de cate 20 de minute, se pot vindeca de reumatism, boli vasculare si locomotorii, boli de piele, sechele posttraumatice. Apele mai sunt bune si pentru afectiuni ginecologice, ischemie periferica si boli vasculare.
Baie la 40 de grade pe cod rosu de canicula

Din pacate, bazinul este deschis numai in perioada aprilie – noiembrie. Daca arunci un ochi in curte, n-ai banui ca acolo se afla un asemenea bazin. Strandul este acoperit cu doua cupole asemanatoare celor care invelesc gurile de metrou, iar locul pare mai degraba paraginit. „Vara, indiferent de temperaturi, veneau oameni cu duiumul. Incredibil, dar sa-i fi vazut vara trecuta, cand a fost codul rosu, cum veneau sa se imbaieze la 40 de grade! Intrarea costa in jur de 160 de mii vechi, de dimineata pana seara”, spune paznicul. In spate, abia vizibila, se afla pompa care scoate apa termala de la aproape 3.000 de metri. „Pompeaza 12 litri pe secunda, bazinul se umple in sase ore”, explica paznicul.

Ce ar putea face statul pentru a folosi aceasta resursa regenerabila? „Ar fi util un fond de dezvoltare pentru astfel de resurse. Cu o parte din acei bani ar putea fi repuse in functiune sonde care acum sunt inactive. Apoi, tot cu bani de acolo, s-ar putea cerceta pentru a descoperi noi perimetre cu apa geo – termala. In general, s-ar putea face o legislatie mai favorabila resurselor regenerabile. La fel, in proiectele pentru cladirile noi s-ar putea tine cont de sistemul de incalzire prin podea sau cu pompe de caldura, folosind apa geo – termala. Astfel, unele cartiere ar putea deveni independente de petrol”, spune Mihail Smarandescu, director general al Foradex.
Hotelurile Calimanestiului, incalzite cu apa termala

Cele mi bune ape geo – termale ale Romaniei se afla la Calimanesti (97 de grade). Mai sunt si alte zacaminte pe Valea Oltului, apoi salba de ape merge spre vest, incepand cu Jimbolia si urcand pana spre Satu Mare. Incalzire si apa calda menajera pe baza de apa termala se fac acum la Calimanesti, Sannicolau Mare, Nadlac si Lovrin de Timis. La Calimanesti, de pilda, un intreg lant de hoteluri se incalzeste pe baza de apa geo – termala, de sase ani.

Tarile cu pe foarte fierbinti deja produc curent electric cu ajutorul acestei resurse: Japonia (apa ajunsa la 300 de grade este abur curat), Indonezia, Filipine, Noua Zeelanda, Toscana, Islanda, Canada (Nevada). La nivel mondial, relansarea resurselor regenerabile, implicit a celor geo – termale, a luat startul pe la inceputul anilor „80.

Sursa: Gandul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *