Cainii de la stanele din Muntii Rodnei ataca iezii de capra neagra

0
61
Cainii de la stanele din Muntii Rodnei ataca iezii de capra neagra
Cainii de la stanele din Muntii Rodnei ataca iezii de capra neagra

Regulile din Parcul National Muntii Rodnei nu trebuie schimbate dupa bunul plac al administratiei judetene, al primarilor sau al oierilor fiindca acestea sunt facute pentru a apara un ecosistem fragil. Pasunatul excesiv din anumite zone ale Muntilor Rodnei a facut ravagii, distrugand flora si punand in pericol inclusiv iezii de capra neagra. Cererile primarilor nu sunt de “bun simt”!

Presedintele CJ Bistrita-Nasaud, Radu Moldovan, a anuntat ca luni va discuta cu specialistii despre posibila preluare in administrarea CJ a Parcului National Muntii Rodnei.

“Vreau sa vad puncte tari, puncte slabe, costuri, conditii. Luni voi avea un raport pe aceasta tema. (…) Toate cererile facute de proprietarii de paduri, respectiv primarii, sunt cereri de bun simt, adica lasati-ne sa facem ce facem de sute de ani: sa mergem cu oile in pasunile alpine. (…) Luni am discutii cu specialistii pe modelele unor documente care au inceput sa fie facute in tara. In conditiile in care vom vedea ca putem sprijini administratiile locale si cetatenii care au proprietati acolo, voi propune CJ sa preluam Parcul National Muntii Rodnei”, a spus Radu Moldovan.

Intrucat consideram ca Administratia Parcului National Muntii Rodnei a procedat corect pana acum si ca orice exceptie de la regulile instituite in parc ar avea consecinte grave, prezentam, in cele ce urmeaza cateva paragrafe din Planul de management al Administratiei Parcului National Muntii Rodnei pe 2014 referitoare la pasunat.

“Pasunatul constituie o indeletnicire straveche, traditionala. Pasunile sunt mentinute intr-o stare de conservare destul de buna, cu toate ca exista mici suprafete in parc unde se manifesta suprapasunatul. (…) O problema o constituie faptul ca ultimele studii silvo-pastorale ale pasunilor primariilor din Bistrita-Nasaud dateaza din 1986, iar pentru Primaria Borsa amenajamentul silvo-pastoral a fost intocmit in anul 1994, fiind necesara reactualizarea lor. Capacitatea de pasunat stabilita conform acestor studii este mai mare decat numarul de animale care pasuneaza in momentul de fata in parc. Exista situatii in care anumite zone mai putin importante din parc raman nepasunate, iar zone importante din punct de vedere al biodiversitatii sunt pasunate. Se poate spune ca pe anumite suprafete exista suprapasunat si acolo se reduce drastic biodiversitatea pasunilor, se reduc speciile furajere din pajisti, apare concurenta pentru hrana cu animalele salbatice, perturbandu-se astfel activitatea faunei salbatice.

O alta problema este supratarlirea din jurul stanelor. Ca urmare a supratarlirii, se ajunge la aparitia unor specii de plante nitrofile (Urtica dioica, Rumex alpinus), tasarea solului, poluarea solului cu substante organice provenite din dejectii. De asemenea, se constata in ultimul timp o concentrare a animalelor care pasuneaza in anumite zone, peste incarcatura normala, stabilita prin studii de amenajare silvopastorala, in timp ce alte pasuni raman nepopulate cu animale. Este cazul stanelor de la Izvorul Cailor si Stiol, acest lucru fiind determinat de accesul facil la stana.

Pe viitor se impune un management activ pe acest segment de activitate, pentru a normaliza activitatea respectiva ca numar UVM raportat la capacitatea de suport a pasunilor respective. Tot in zona Stiol- Izvorul Cailor se vor perimetra GIS suprafetele protejate mlastinile oligotrofe, rezervatia Stiintifica Piatra Rea, urmand ca pasunatul sa fie interzis in aceste zone si sa se recalculeze capacitatea de suport a pasunilor respective (UVM / pasune). Refacerea de stane si adaposturi silvopastorale pe vechiul amplasament se va face doar cu aprobarea Consiliului Stiintific al PNMR. Cainii de la stane, aflati intr-un numar mare, precum si lipsa jujeelor constituie o amenintare pentru turisti si pentru animalele salbatice, in special iezii de capra neagra, caprior sau cerb carpatin”.

Iata asadar doar cateva argumente impotriva cererilor de “bun simt” ale primarilor sau proprietarilor de paduri din Parcul National Muntii Rodnei. Va reamintim ca, din cauza faptului ca omul a intervenit mult prea brutal si a distrus habitate, capra neagra a disparut o vreme din Muntii Rodnei. In anul 1972, zona a fost populata cu peste 700 de exemplare de capra neagra. Costurile repopularii au fost imense, fiecare exemplar necesitand 60.000 lei, resurse echivalente, in vremea aceea, cu pretul unui autovehicul Dacia, sau cu venitul mediu pentru o persoana pe circa 30 de luni. Ultima populare a PNMR cu capre negre s-a facut in 2005. Atunci au fost aduse 8 capre, cate 4 din Muntii Bucegi, respectiv Muntii Retezat. Doua din caprele aduse din Bucegi au murit insa cel mai probabil din cauza stresului la care au fost supuse, intreaga procedura de prindere si transport durand peste 25 de ore.

Efectivul optim de capre negre stabilit pentru masiv este de 350 exemplare, dar suntem inca departe de situatia ideala.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here