Numarul crescand de conflicte de pe glob a dus la un declin al calitatii vietii in orasele lumii in ultimii cinci ani, indica o ancheta ale carei date au fost difuzate marti, transmite agentia DPA.
Incepand din 2009, nivelul mediu al calitatii vietii pe glob a scazut, ”subliniind faptul ca ultimii cinci ani s-au caracterizat printr-o crestere a tulburarilor”, potrivit unei anchete efectuate de The Economist Intelligence Unit (EIU).
Potrivit sursei, 51 din cele 140 de orase monitorizate au coborat in clasamentul privind calitatea vietii, care se refera la stabilitate, sanatate, cultura si mediu, educatie si infrastructura. Printre orasele respective figureaza Kiev (Ucraina), Tripoli (Libia) si Damasc (Siria), care au suferit un declin semnificativ.
Conflictele sunt responsabile pentru multe din cele mai puternice declinuri, estimeaza EIU.
”Conflictele recente din Ucraina si Orientul Mijlociu au subliniat declinul continuu la un deceniu dupa evenimentele destabilizatoare incepand cu razboiul din Irak pana la Intifada palestiniana si Primavara araba”, afirma EIU.
”Instabilitatea restransa a afectat, de asemenea, locuri precum Bangkok”, considera EIU, referindu-se la luni de zile de violente cu caracter politic in Thailanda, izbucnite anul trecut ca urmare a unei lovituri de stat in luna mai.
Melbourne este orasul cu cel mai mare nivel al calitatii vietii din lume, pastrandu-si acest loc in clasament timp de cinci ani la rand, fiind urmat de Viena (Austria) si de Vancouver si Toronto (ambele din Canada). Alte trei orase australiene — Adelaide, Sydney si Perth — se afla in topul celor 10 orase ale lumii cu cel mai mare nivel al calitatii vietii.
Capitala siriana, Damasc, are cel mai scazut nivel de calitate a vietii din cele 140 de orase din lume monitorizate la acest capitol, fiind urmate de altele, precum Dhaka (Bangladesh), Port Moresby (Papua Noua Guinee), Lagos (Nigeria) si Karachi (Pakistan).
”Cele care inregistreaza cel mai bun scor tind sa fie orase de nivel mediu in tari mai bogate cu o densitate a populatiei relativ scazuta”, se afirma in raport. ”Aceasta poate favoriza o intreaga gama de activitati recreative fara sa duca la niveluri inalte de infractionalitate ori infrastructura supraaglomerata”, conchide raportul.
