Campania impotriva pungilor de plastic castiga in amploare

8 Oct 2007 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email

Se desparte lumea de sacul din plastic de unica folosinta? Mai multe localitati din Marea Britanie au interzis deja acest ambalaj putin folositor si poluant, si peste tot in lume pare sa se contureze acelasi curent. Oraselul din Devon, in nordul Angliei, a fost doar locul unde campania a facut cei mai multi prozeliti. City-ul londonez este gata sa faca si el pasul. Lupta pentru ambalaje ecologice este inca departe de Europa Centrala si de Est.
Pungile de plastic de unica folosinta. Ele au inceput sa se impuna pe plan mondial la inceputul secolului al XX-lea. De fapt, secolul al XIX-lea si inceputul revolutiei industriale au adus pe piata punga din hartie, mult mai putin rezistenta. Viata pungilor din plastic este scurta, daca intr-adevar le-a sunat ceasul, lucru de care multi specialisti in marketing inca se indoiesc.

Miscarea impotriva sacilor de plastic a pornit in Marea Britanie de la o anume Rebecca Hosking, cameraman din comitatul Devon, care a lansat campania impotriva sacilor de plastic pe plan local, dupa realizarea unui film documentar despre viata animalelor. In loc sa se adreseze primariei sau Camerei pentru comert, Hosking a ales sa comunice direct cu fiecare din cei 43 de patroni de magazine din Modbury, carora le-a prezentat un film realizat de BBC despre efectele deversarii sacilor din plastic in Oceanul Pacific.

Modbury nu este primul oras din lume care a interzis sacii de plastic. Acest ambalaj a fost interzis deja in localitati din Franta, Canada, India, Australia. Dar nicaieri nu a avut loc o miscare de amploarea celei din Anglia din aceasta vara. “Am primit 800 de email-uri in porima zi”, isi aminteste Rebecca Hosking. Locuitorii din insulele Guernsey (intre Anglia si Normandia), Mull si Arran (in largul coastelor Scotiei) sunt gata sa renunte imediat la sacii poluanti, in urma campaniei dusa de Hosking – ce-i drept nu singura, ci impreuna cu alte trei femei, care si-au castigat numele de “bag ladies”.

La fel ca in Modbury, femeile s-au deplasat din usa in usa la toate magazinele pentru a discuta cu patronii – si scopul a fost atins, cu o singura exceptie. Pana la 1 septembrie, doar lantul de magazine Co-Op mai furniza saci de plastic de unica folosinta, ce-i drept, impreuna cu recomandarea trecerii la sacii din bumbac sau din plastic intarit, refolosibili.

Desigur, consiliile locale din Regatul Unit nu au dreptul legal de a interice sacii de plastic de unica folosinta. “Noi nu facem decat sa informam cumparatorii, ca sa aleaga in cunostinta de cauza”, spune una dintre combativele “bag ladies”. Lectia lor este mai greu de urmat in orasele mari ale Angliei. Sam Jarvis, de la organizatia ecologista Waste Watch, recunoaste ca exemplul din Modbury este greu de impus la Londra. “Aici (in capitala, n.r.) oamenii sunt obisnuiti sa faca cumparaturile in drum spre casa de la serviciu, neavand totdeauna la ei o punga”.

De aceea, in City, este nevoie de o lege. 33 de primarii constituente ale Londrei si-a armonizat politicile si mizeaza pe interdictia completa a sacilor de unica folosinta pana in 2009. Deocamdata, o masura descurajanta “de tranzitie” ar fi impunerea unei taxe de 10 pence pentru fiecare sac. “Ar putea sa para o masura extrema, dar si numarul sacilor din plastic care ajung la gropile de gunoi este extrem”, atrage atentia presedintele Consiliilor locale, Merrick Cockell. Din 13 miliarde de saci din plastic utilizati in medie intr-un an de cumparatorii britanici, doar 0,5 la suta sunt reciclabili.

Si asociatia ecologista locala Green England sustine pana la urma ieea taxei, chiar daca “interdictia ar fi ideala”, spune directoarea asociatiei, Penny Ritson. Ea citeaza cazul Irlandei, unde introducerea unei asemenea taxe a dus la scaderea cu 90 la suta a vanzarilor de saci de unica folosinta. Dar exista si mijloace mai populare deat taxa, cum ar fi Anya Hindmarch, casa care a lansat sacul din material textil cu inscriptia “I”m not a plastic bag”. La Saptamana modei de la Londra anul acesta, s-au vandut peste noapte 10.000 de bucati din punga ecologica.

“Viata activa” scurta, deseuri longevive

Risipa curata, acesta este principalul repros care se aduce sacului de unica folosinta. Se folosesc in fiecare an miliarde de asemenea saci inestetici in toata lumea, pentru ambalarea unui produs pentru un singur drum si pentru a fi apoi aruncat, in cel mai bun caz intr-o pubela, in cel mai rau intr-un spatiu deschis in mijlocul naturii. Un sac de folosinta unica este folosit in medie 20 de minute, fata de alte ambalaje care dureaza saptamani, luni sau ani. Aceasta este viata sa “activa”, in posesia cumparatorului. Pentru ca, aruncat in mijlocul naturii, sacul de unica folosinta se descompune in 400 de ani, chiar mai mult daca a fost de exemplu abandonat intr-o balta, lac etc. Modelele mai noi de saci de unica folosinta, “biodegradabili” (din faina de porumb, de grau, de cartofi), nu rezolva problema ci doar se descompun ceva mai rapid. Tot raman, pentru un timp indelungat, un factor de poluare si un pericol pentru micile animale din mediul acvatic, care au tendinta de a ingurgita tot ce pluteste.

Alternative exista: sacii reutilizabili, sacii din hartie (care nu sunt totusi atat de ecologici pe cat s-ar parea, fiindca fabricarea lor presupune cantitati mari de apa si energie), sacii din tesaturi naturale (bumbac sau iuta) sau – pentru automobilisti – cartoanele si cutiile pliabile.Pentru a-i face pe consumatori sa renunte la sacii de unica folosinta, sunt utilizate pe plan mondial metode clasificate in trei mari categorii: informarea consumatorilor (cu rezultate mai curand modeste), taxarea acestor ambalaje (de exemplu in Irlanda, care a introdus in 2002 o taxa de 15 eurocenti) sau interdictia pur si simplu. Una dintre primele comunitati in care s-a pus in aplicare aceasta din urma strategie a fost Corsica (Franta), in 2003. Una dintre ultimele – metropola american San Fancisco, in primavara lui 2007.

La polul opus se afla Germania, care aminteste ca punga din plastic a mai suferit asemenea atacuri, in timpul marii crize petroliere din anii 70. Tara lantului de supermarketuri Aldis aduce inca un argument puternic in favoarea pungii din plastic: o suprafata mult mai adecvata pentru reclama decat hartia sau iuta.

Elvetia nu isi face griji

Elvetia se arata si ea indiferenta la aceasta agitatie, desi se vede inconjurata de tari si orase care au interzis sau taxat ambalajele de unica folosinta. Un expert al Fundatiei Pro Natura, Nicolas Wuethrich, are si o explicatie pentru seninatatea elvetiana. “Sacii din plastic creeaza probleme doar atunci cand sunt aruncati in mare”. Dar Francois Turrian, responsabil pentru zona romanda al Asociatiei elvetiene pentru protectia pasarilor, vorbeste despre gasirea unor asemenea deseuri in cuiburile unor specii rare de pasari, cum ar fi eretele negru. E drept, fara a-i pune viata in pericol. In schimb, vanzarea acestor ambalaje este o risipa inutila de resurse naturale. “Vanzatorul foloseste o asemenea punga pentru ambalarea unui stilou. Cumparatorul este cel care trebuie sa se lupte pentru a nu fi incarcat cu prea multe pungi”.

Lantul de magazine Migros are pungi concepute special pentru a fi incinerate fara degajarea de substante toxice, explica purtatoarea de cuvant a Migros Geneva, Isabelle Vidon. Totusi, si aici comerciantii au inceput o campanie de descurajare a cumparatorilor, nemaidistribuind gratuit decat saci din hartie. Este un inceput, dar deocamdata Evetia, tara ecologiei, s-a oprit aici.

Sursa: Cronica Romana

Urmareste EcoMagazin.ro pe FaceBook

Pentru mai multe informatii anglia, bumbac, campanii ecologice, cunostinta, film documentar, gratuit, gropile de gunoi, indiferenta, inutila, marketing, material textil, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.