Doar jumatate din locuitorii Romaniei au acces la retele de canalizare si de epurare a apelor uzate. Totul depinde de cat de gospodari sunt primarii. Aproape toti locuitorii din judetul Satu Mare sunt racordati la canalizare. Retelele din judetele Braila si Galati sunt, in schimb, la pamant.
Retelele de canalizare masurau, la nivel national, in anul 2004, aproape 17.000 de kilometri. In cinci ani de zile, retelele s-au lungit cu numai 3.000 de kilometri si deservesc localitatile ce cuprind 51% din locuitorii Romaniei. Pentru cei circa 20.000 de kilometri de conducte care mai sunt necesari, am avea nevoie de inca 29 de ani. Cu doua decenii intarziere fata de angajamentele pe care Romania si le-a asumat in fata Uniunii Europene.
Statiile de epurare sunt intr-o situatie si mai grava. Peste 2.600 de localitati din Romania ar trebui sa aiba astfel de unitati. In momentul de fata exista numai 362 de statii functionale, dintre care doar 14, la standarde europene, iar rata de dezvoltare este mai mica decat in cazul canalizarilor.
Suma totala necesara pentru finalizarea retelelor de canalizare si a statiilor de epurare este estimata de Administratia Nationala „Apele Romane” (ANAR) la 9,5 miliarde de euro.
Primarii dau ritmul
Principala responsabilitate pentru respectarea angajamentelor Romaniei fata de UE in domeniul canalizare si epurare a apelor uzate revine autoritatilor locale. Raportul de monitorizare intocmit la finalul anului 2008 de ANAR arata discrepante uriase intre judete, atat la capitolul lucrarilor realizate pana acum, cat si la numarul de proiecte aflate in diferite stadii de executie.
Deosebirile nu fac altceva decat sa arate ca acolo unde autoritatile locale s-au pus pe treaba, lucrurile se misca. Exista insa si destule judete in care, in ciuda stadiului dezastruos in care se afla atat canalizarea, cat si statiile de epurare, au demarate lucrari putine si de valoare mica.
Satu Mare, ape curate
Satu Mare este un oras cu o importanta speciala, datorita pozitiei sale geografice, fiind ultima localitate mare de pe cursul Somesului, inainte ca acest rau sa treaca in Ungaria. Acesta este insa doar un motiv pentru care municipiul Satu Mare are racordati la canalizare si la statia de epurare moderna 96% din locuitori.
Primarul Iuliu Ilyes a declarat, pentru „Adevarul”, ca autoritatile locale au reusit aceasta performanta cu „vointa si perseverenta”.
„Am avut o mostenire relativ buna, respectiv aveam canalizare si o statie de epurare construita in 1972. Din pacate, canalizarea era construita dupa sistemul socialist, cu limite stricte ale orasului, iar statia de epurare s-a degradat in timp, devenind nefunctionala. Ne-a preocupat acest lucru inca din anul 2000. Pentru ca era nevoie de foarte multi bani, am aplicat la programul ISPA si am reusit sa obtinem finantare in transa a doua, in valoare de 36 de milioane de euro”, a spus Iuliu Ilyes.
„Statia are doua trepte de epurare, mecanica si chimica. O sa construim si a treia treapta, cea biologica, pentru a ajunge la standardele europene. Operatorul municipal de apa s-a transformat in operator judetean, ca sa poata accesa fondurile necesare si vom face toate lucrarile la statie si la canalizare in termenele stabilite”, a adaugat Iuliu Ilyes.
Braila si Galati polueaza Dunarea
Spre deosebire de nordul tarii, in sud este dezastru, in special pe traseul romanesc al Dunarii. Daca la canalizare judetele sudice sunt in apropierea mediei pe tara, la epurarea apelor uzate sunt mult in urma, unele dintre ele fiind adevarate pete negre pe harta ecologica a tarii.
La finalul anului trecut, dupa datele ANAR, in judetul Braila erau conectati la statiile de epurare doar 2,6% din locuitori, in judetul Mehedinti numai 2,7%, in judetul Caras-Severin doar 2,8%, iar in judetul Galati 5,9%. Apele uzate din aceste regiuni ajung nefiltrate in Dunare si apoi in Marea Neagra, afectand mediul pe termen lung.
Primarul municipiului Braila, Aurel Simionescu, a declarat, pentru „Adevarul”, ca situatia, atat pentru orasul pe care il conduce, cat si pentru vecinii din Galati, se va schimba. Ambele municipii resedinta de judet au in derulare proiecte de construire pentru statii de epurare, cu finantare pe programul ISPA. „Daca firmele contractante isi respecta angajamentele, la sfarsitul anului 2010 vom avea statii de epurare functionale la Braila si Galati”, a spus primarul Simionescu.
Pe langa statiile de epurare, a mai precizat edilul, exista proiecte care sunt trimise spre examinare la Bruxelles, pentru finantari. Aceastea vizeaza extinderea si modernizarea canalizarii si alimentarii cu apa.
Locuitorii echivalenti
Locuitorul echivalent nu este un locuitor real, ci o unitate cu ajutorul careia se masoara poluarea biodegradabila. Aceasta unitate de masura este folosita pentru a se stabili dimensiunea poluarii provenita de la o aglomerare umana. Poluarea in Romania este evaluata la 26,8 milioane de locuitori echivalenti.
Gospodarii au proiecte, codasii – nu
Diferentele de atitudine intre administratiile locale se vad nu numai in gradul de colectare si de epurare al apelor uzate, dar si in numarul si valoarea proiectelor prin care se cere finantare europeana pentru continuarea lucrarilor.
In judetul Giurgiu, desi canalizarea si statiile de epurare sunt la circa 17% din necesar, exista doar 11 proiecte pentru dezvoltare, in valoare de circa 4 milioane de euro. In Mehedinti, judet in care doar 2,7% din apele uzate sunt epurate, exista numai 5 proiecte, cu o valoare de aproape 9 milioane de euro, iar in Vaslui sunt doar 9 proiecte, in valoare de 7,5 milioane de euro.
Prin comparatie, judetul Constanta, care are acoperite 55,5% din necesitati la canalizare si 54% la epurare, exista proiecte in derulare cu valori de 249 de milioane de euro. La fel este si judetul Cluj, cu retele si statii de epurare la 64% din necesar, care a aplicat pentru finantarea unor proiecte in valoare totala de 97,6 milioane de euro.
Capitala, cel mai mare poluator al Dunarii
Bucurestiul sta bine, mult peste media pe tara, pe hartie, in rapoartele ANAR. Gradul de conectare la canalizare era de aproape 90% la inceputul anului, iar apele uzate ajung, in acelasi procent, la statia de epurare de la Glina. Aici insa, circuitul se rupe, deoarece instalatia nu functioneaza.
Lucrarile la statie au inceput de regimul comunist, dar au fost oprite in 1989. In 1996 s-a incercat reluarea constructiei, dar lucrarile au fost oprite, din nou, din lipsa de fonduri.
In 2004, au fost alocate 55 de milioane de euro prin programul ISPA pentru prima etapa de reabilitare si modernizare a statiei de la Glina, care are ca termen de finalizare decembrie 2010.
In toamna anului 2008, s-a constatat o intarziere in derularea planificata a lucrarilor de sase luni. Cu toate acestea, Sanda Trasculescu, managerul de proiect, ne-a declarat ca lucrarile vor fi finalizate in termen, urmand ca, la finalul anului viitor, apele uzate din Capitala sa fie procesate mecanic si biologic in Linia I a statiei de epurare.
Chiar daca lucrarile vor fi finalizate in termen, prima linie de epurare nu va curata decat ceva mai mult de jumatate din apele uzate ale Capitalei, urmand ca restul de poluanti sa fie eliminati odata cu noile investitii, pana in 2018.
„Compania care se ocupa de proiect s-a angajat sa finalizeze lucrarile la statia de epurare Glina, care ar curata apele uzate din Bucuresti, in termenele stabilite.” Sanda Trasculescu – manager de proiect.
In 2010, examen european
Romania are pe acest capitol termene de conformare la normele europene, cu trepte de verificare intermediare. Primul „examen” are ca termen data de 31 decembrie 2010. Romania s-a angajat sa indeplineasca doua criterii: sa colecteze 61% din apele uzate si sa epureze 51% din acestea.
Situatia din teren este departe de aceste tinte. La sfarsitul primului semestru din 2009, canalizarea acoperea, la nivel national, doar 51% din necesar, iar gradul de racordare la statiile de epurare era de 42%.
Sursa: Adevarul
