Fara carbune, spun specialistii, lumea ar fi cu totul altfel. Procesul prin care s-a format carbunele a inceput in urma cu circa 300 milioane de ani.
Rezultati prin carbonizarea resturilor vegetale, carbunii erau cunoscuti in lume inca din antichitate, dar au capatat utilizari economice din secolul al XI-lea.
Pe teritoriul Romaniei, primele exploatari carbonifere s-au facut in Banat, prin deschiderea minelor de la Doman, Secul, Anina. La inceputul secolului al XIX-lea se deschid minele din bazinul Comanesti din Moldova, carbunii din aceasta regiune fiind folositi pentru alimentarea navelor din portul Galati si la primele mori cu aburi.
Intre 1830-1836 intra in exploatare rezervele de carbuni din apropiere de Brasov (Codlea si Vulcan), iar din 1839 cei din bazinul Baraolt (la Capeni din anul 1872).
In 1840 incep sa se deschida minele din bazinul Petrosani, mai intai la Lonea si in a doua jumatate a secolului al XIX-lea minele de carbune brun din bazinul Almasului (la Ticu si mai tarziu la Surduc), si tot pe atunci cele de ligniti din Subcarpatii Munteniei.
Pentru multi dintre noi, carbunele este asociat revolutiei industriale din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, cand era resursa de energie dominanta, utilizata pentru actionarea motoarelor cu aburi.
Dincolo de valoarea sa istorica din epoca moderna, carbunele continua sa joace insa si azi un rol foarte important. Mai mult, el tinde sa revina in prim-planul economiei.
Pana in 2050, carbunele va (re)deveni prima resursa energetica la nivel mondial, potrivit Agentiei Internationale pentru Energie (IEA). In 2030, el va acoperi 29% din cerintele energetice globale, fata de 26% in 2006.
Spre deosebire de petrol, zacamintele de carbune sunt departe de a fi epuizate. Rezervele dovedite la nivel mondial pot fi exploatate peste 120 de ani in ritmul actual de extractie. In plus, carbunele se bucura de o mai buna raspandire geografica si este sursa de energie cea mai ieftina, dupa cea nucleara.
