In urma rezultatelor unui studiu publicat pe 19 iunie in revistele „Science” si „Science Express”, echipa internationala care a analizat carotele extrase in urma forajului adanc efectuat de NorthGRIP in Groenlanda releva ca schimbarea climatului s-a realizat intr-un mod foarte brutal, in doar cativa ani, la sfarsitul ultimei epoci glaciare, in urma cu aproximativ 11.000 de ani.
Aceasta echipa internationala din care au facut parte si paleoclimatologii francezi ai Laboratorului de Stiinte ale Climatului si Mediului Inconjurator(CEA-CNRS-Universitatea Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines) a scos in evidenta faptul ca brusca schimbare a climatului a fost strans legata de modificarile radicale in circulatia atmosferica.
Forajul NorthGRIP s-a desfasurat la 75.09o latitudine nordica si 42.32o longitudine vestica, la o altitudine de 2930 m in Groenlanda. Operatiunile de carotaj s-au desfasurat intre1996 si 2004. Acest foraj, avand o lungime care depaseste 3 kilometri, a permis cunoasterea istoriei climatului in decursul ultimilor 125.000 de ani.
„In emisfera nordica, ultima epoca glaciara (cuaternara), s-a incheiat intr-o maniera brutala, cu doua valuri de incalzire intensa, intrerupte de o perioada rece”, subliniaza CEA si CNRS intr-un comunicat. Prima incalzire rapida s-a produs acum 14.700 de ani, cand temperatura din Groenlanda a crescut cu mai mult de 10o C. Acum 12.900 de ani, o posibila intoarcere la epoca glaciara s-a putut observa prin temperaturi extrem de scazute, inainte de producerea unei incalziri finale, acum 11.700 de ani, ce a marcat incheierea ultimei epoci glaciare.
Comparand evolutia abundentei de pulberi, izotopilor de oxigen si hidrogen in straturile anuale ale carotelor de gheata, oamenii de stiinta au reusit sa determine modul in care climatul se schimba, an dupa an. „Este mai degraba continutul pulberilor cel care se schimba, si care se diminueaza chiar de 10 ori in cateva decenii. Primul semn al rasturnarii climatului se gaseste astfel departe de Groenlanda, in deserturile Asiei, surse ale acestor pulberi.”, explica CEA si CNRS.
Dupa cercetatori, aceste rezultate permit cartografierea secventelor evenimentelor ce corespund schimbarilor bruste precum si celor mai importante procese climatice din cursul acestor reorganizari.
„Aceste masuri reprezinta o rezolvare temporala extraordinara si permit pentru prima data intelegerea structurii schimbarilor climatice din trecut. La fel precum micsorarea extrem de rapida a banchizei arctice in vara lui 2007, schimbarile climatice cele mai bruste din perioada ultimului dezghet sunt legate de modificarile radicale survenite in circulatia atmosferica”, precizeaza Jean Jouzel, directorul Institutului Pierre Simon Laplace.
Sursa: Actu Environnement
