Eficienta energetica este primul element al politicii energetice europene resimtit de cetateni. O eficienta energetica sporita poate aduce contributia decisiva pentru obtinerea durabilitatii, competitivitatii si securitatii aprovizionarii.
Printre masurile cheie stabilite in documentul „O politica energetica pentru Europa”, propus de Comisia UE in ianuarie 2007, se inscrie si „imbunatatirea rapida a randamentului energetic al cladirilor din UE si luarea unor initiative astfel incat casele cu consum energetic extrem de redus sa devina standardul cladirilor noi”.
Primele preocupari ale arhitectilor si inginerilor pentru reducerea consumurilor energetice in cladiri au aparut dupa primul soc petrolier din 1973. Acestea au condus la o redescoperire a principiilor de control a mediului interior prin forma cladirilor, orientarea lor, modul de dispunere a deschiderilor, performantele termice ale materialelor, adica prin utilizarea unor tehnologii „pasive„.
O conceptie strict „pasiva” nu presupune nicio interventie mecanica, dar aceasta solutie nu este in general cea optima, deoarece integrarea unor dispozitive mecanice si electrice este impusa chiar de functionarea corecta a elementelor pasive.
Arhitectura pasiva este deci un termen generic, utilizat pentru a defini un demers care are ca obiectiv reducerea consumurilor de energie primara pentru incalzirea, iluminatul si climatizarea unei cladiri.
In 1991, Wolfgang Feist si Bo Adamson au aplicat conceptul de „arhitectura pasiva” la constructia unei case in Darmstat, Germania. Aceasta s-a dovedit foarte eficienta, atat din punct de vedere al consumului energetic, cat si din cel al confortului realizat la interior. Experienta s-a reluat patru ani mai tarziu, cu o alta cladire bazata pe acelasi concept.
Pornind de la rezultatele obtinute, W. Feist a definit in 1995 conceptul de „Casa pasiva” („Passivhaus”), care abordeaza trei aspecte esentiale:
- limitarea drastica a consumurilor energetice pentru incalzire si climatizare;
- realizarea unor exigente sporite de calitate (confort termic);
- definirea unei serii de sisteme pasive privilegiate.
Sursa: PASSIVHAUS Institut Darmstat, Germania
Pe baza acestor principii au fost construite peste 10000 de case pasive in Germania, Austria, Elvetia, Belgia si alte tari din Europa Centrala.
Casa pasiva este o cladire care trebuie sa asigure confortul interior atat in perioada de iarna, cat si in perioada de vara, cu consumuri reduse de energie. Principalele criterii de calitate pentru casa pasiva au fost definite de Institutul Passivhaus din Darmstadt (Dr. Wolfgang Feist), dupa cum urmeaza:
– Consumul anual pentru incalzire nu trebuie sa depaseasca valoarea de 15 kWh/m2 an;
– Consumul total de energie primara pentru toti consumatorii din locuinta (incalzire, apa calda, ventilatie, pompe, iluminat, gatit si aparate casnice) nu trebuie sa depaseasca valoarea de 120 kWh/m2 an;
– Temperatura interioara nu va cobori sub 20o C in timpul iernii, iar in timpul verii va fi mentinuta sub 26o C;
– Testul de etanseitate (la 50 Pa) a anvelopei casei, realizat dupa normele EN 13829, trebuie sa indice un schimb de aer de maxim 0,6 h-1 ;
– Valorile necesarului de energie se calculeaza cu programul de calcul intocmit de Passivhaus Institut: „Passive Hause Planning Package” (PHPP).
Pornind de la aceste limitari, eventuale consumuri suplimentare de energie pot fi acoperite cu surse regenerabile de energie.
Toate acestea inseamna ca intregul consum energetic al unei case pasive este mai putin de un sfert din energia consumata de o cladire noua care satisface reglementarile nationale in vigoare, si mai putin decat energia electrica si de preparare a apei calde intr-o cladire noua medie din Europa.In acest context, Institutul de Studii si Proiectari Energetice – ISPE este implicat in doua proiecte de a anvergura.
In cadrul programului finantat de CE „Intelligent Energy Europe – 2006”, ISPE participa ca partener in cadrul proiectului „Establishment of a Co-operation Network of Passive House Promoters – PASS-NET” ce are ca scop promovarea si diseminarea conceptului „casa pasiva” si a tehnologiilor de constructie a caselor cu consumuri scazute de energie. Proiectul aduna la un loc tarile membre UE cu succese semnificative in promovarea standardelor de casa pasiva cu tari membre UE cu o experienta mai mica in domeniu si se creaza un cadru propice colaborarii in scopul promovarii actiunilor pentru cresterea eficientei energetice.
„Case pasive adecvate conditiilor climatice din Romania” este un proiect finantat de Agentia Manageriala de Cercetare Stiintifica, Inovare si Transfer Tehnologic. Scopul proiectului este realizarea unei constuctii pilot in incinta Universitatii Politehnice Bucuresti, sub coordonarea ISPE, avand ca parteneri Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Institutul de Cercetari Electrotehnice Bucuresti si AGECOM Baia Mare.
In editiile viitoare ale revistei Infomediu Europa vom intra si in detalii tehnice pe acelasi subiect.
Adriana Milandru si Madalina Anastasiu
Sectia Studii Finantare Proiecte,
Divizia Energie si Mediu – ISPE
Sursa: Infomediu Europa
