Cat de bio sunt produsele bio?

0
142
Cat de bio sunt produsele bio?
Cat de bio sunt produsele bio?

In ultimii ani, Romania a fost impanzita de numeroase magazine pe rafturile carora sunt expuse spre vanzare produse si de doua ori mai scumpe decat cele conventionale. Este vorba despre produsele certificate bio. Paine, peste, lapte ori legume, toate sunt prezentate de comercianti ca alimente mult mai sanatoase decat cele obisnuite si care fac adevarate minuni pentru cei care isi permit sa le consume.

Produsele organice sau bio, asa cum sunt cunoscute, sunt facute cu ajutorul materiei prime care nu a fost tratata. Mai exact, spune medicul nutritionist Simona Tivadar, produsele organice sunt obtinute fara a se adauga la cresterea lor pesticide, insecticide sau orice fel de hormon, care ar putea sa conduca la o suplimentare a cresterii acestora.

Cat de bio sunt produsele bio?

Medicul spune ca in Romania reglementarile legale in domeniul produselor organice „sunt destul de vagi“, iar un produs finit bio ar trebui sa contina, potrivit legislatiei actuale, minim 95% materie prima naturala, dar ca exista posibilitate ca un produs sa fie catalogat organic chiar daca contine minim 50% ingrediente de acest tip.

„Spre exemplu, un peste care este hranit cu mancare bio nu stiu cat poate fi numit bio. E simplu, desi pestele este hranit cu porumb bio, acesta nu consuma hrana lui naturala“, precizeaza medicul nutritionist.

In ceea ce priveste avantajele aduse de consumul produselor organice, Tivadar spune ca aceste alimente sunt mai sanatoase in comparatie cu cele pe care romanii le gasesc pe rafturile supermarketurilor sau pe tarabele pietelor. Motivul este unul cat se poate de simplu:  sunt obtinute fara tratamente care ar putea afecta sanatatea consumatorului.

De ce sunt mai scumpe produsele bio?

Nu exista o bariera in ceea ce priveste paleta produselor organice, iar medicul nutritionist spune ca orice produs care respecta cele cateva principii de baza poate fi numit organic. Peste, lapte, oua, patrunjel, zacusca si varza. Si lista poate continua. Aceste produse bio au preturi mai piperate in comparatie cu alimentele catalogate ca fiind obisnuite.

Spre exemplu, un kilogram de mere bio costa pe site-urile de profil in jur de noua lei, in timp ce pe tarabele pietelor, costurile sunt mult mai mici, iar bucurestenii isi pot lua aceeasi cantitate de mere cu circa cinci lei. Desigur, pretul poate creste in functie de tipul de mere cumparate.

Totodata, pe site-urile pe care sunt comercializate produse organice, un borcan de zacusca costa peste 20 de lei, in timp ce aceeasi cantitate poate fi cumparata din supermarket cu 15 lei.

Explicatia pentru pretul mult mai piperat al produselor organice este una simpla, dupa cum spune medicul. „Una e sa faci cultura industriala si alta e sa nu pui insecticide si sa-ti asumi faptul ca o parte din recolta s-ar putea pierde“, spune nutritionistul, care adauga ca pretul mai mare este justificat.

„Exista produse BIO care nu aduc beneficii“

Simona Tivadar atrage atentia cu privire la una dintre capcanele in care cad o parte dintre adeptii produselor organice. Atrasi de etichetele pe care scrie mare „BIO“, romanii nu mai iau in calcul varianta potrivit careia respectivele produse nu aduc niciun fel de beneficiu consumatorului.

„Exista fel de fel de produse care contin Ginko Biloba, doar ca nu exista pe Pamant cat se spune. Sunt doua tipuri: verde si alb, iar substanta alba este inactiva, practic, daca este folosita nu aduce niciun beneficiu. Da, exista produse BIO care nu aduc beneficii pentru consumatori“, sustine nutritionistul.

Capitala, gazda magazinelor bio

Bucurestiul ultimilor ani s-a transformat intr-un loc in care la tot pasul se gaseste un magazin in care exista produse bio. Fie ca este vorba despre supermarketuri cunoscute care au alocat un raion produselor organice, fie ca vorbim despre site-uri care anunta livrarea la domiciliu sau magazine micute in care se gasesc fel de fel de produse etichetate ca fiind bio, Capitala este impanzita de locuri cu mancare organica.

Si nu este vorba doar de alimente. Pe rafturile magazinelor de profil se gaseste o gama larga de produse cosmetice dedicate doamnelor si domnisoarelor care cred in puterea naturii. Spre exemplu, pretul unei creme impotriva ridurilor porneste la un magazin de specialitate din Capitala de la 80 de lei si poate ajunge pana la 200 de lei.

Exista si poduse mai ieftine pe rafturile magazinelor bio, spre exemplu un sapun organic poate costa in jur de 20 de lei, dar pretul acestuia poate creste in functie de ingredientele continute.

Drumul de la painea de turtele la feliile bio cu ambalaj special

„Painea ingrasa!“, „Painea va fi mai ieftina!“, „Painea se invecheste repede“ sunt afirmatii pe care le auzim mereu in jurul nostru. Unele sunt adevarate, dar altele sunt facute doar in necunostinta de cauza. Cert este ca painea nu este toata la fel si ceea ce mancam poate sa aiba un efect benefic asupra organismului. Tocmai de aceea, painea bio poate fi considerata painea care hraneste, cu adevarat.

Reteta unei paini sanatoase

Ce inseamna o paine bio? Pana la urma ingredientele sunt de cele mai multe ori aceleasi. Faina, apa, drojdia nu ne pot face rau, nu? Ei bine, depinde de ce fel de ingrediente contin ingredientele la randul lor.

O paine bio capata acest nume nu doar daca este facuta in casa unei gospodine de la tara, ci doar daca ingredientele ei provin din culturi agricole cu certificate bio. Plantele trebuie sa fie cultivate si mai ales crescute fara substante chimice, pesticide, ierbicide, sau ingrasaminte artificiale.

Specialistii spun ca „nu exista o reteta perfecta pentru painea bio“, cum nu exista nici de paine ne-bio, de vin sau de alte alimente. Evaluarea se face in functie de asocierile alimentare, de activitatile zilnice si nu in ultimul rand de gusturile personale.

„Exista insa produse superioare – cele echilibrate nutritional, din ingrediente de calitate si alte tipuri de produse. Din acest punct de vedere, reteta contra reteta, un produs bio este superior unui produs ne-bio. Totusi, un produs bio foarte sarac, in cazul nostru, sa zicem doar din faina, drojdie, apa si sare, nu cred ca poate fi considerat superior unuia care, chiar daca nu are ingredientele provenind din agricultura bio, are totusi adaos de fibre, de mai multe cereale si alte elemente care il fac superior din punct de vedere nutritional“, spune Elena Bolinu, directorul comercial al celui mai cunoscut producator de paine bio din tara.

Expertii sunt de acord ca atunci cand vine vorba despre valorile nutritive ale unui produs, eticheta de „bio“ conteaza mai putin.

Painea bio se recunoaste dupa pret si dupa eticheta

Ti se pare ca painea bio este mai scumpa? Ai si de ce. Pretul ei de la raft este, intr-adevar mai mare decat al unei paini obisnuite. Andreea Petre, directorul de productie pentru o fabrica de paine din comuna prahoveana Floresti are o explicatie: „Fabricarea oricarui produs bio este mai costisitoare decat a unuia ne-bio. Se obtine mai putin grau, in cazul nostru, daca nu folosim ingrasaminte chimice, ierbicide si pesticide, decat daca le folosim. Exista si costuri pentru certificare, atat a graului cat si a fainii si a painii. Daca folosim si alte ingrediente – cum este cazului sortimentului bio Savoria – si acestea sunt bio si in consecinta, mai scumpe decat celelalte“.

Romania a adoptat legislatia europeana in privinta inscriptionarii Bio si Eco. Dar doar analizele de laborator pot sa-ti spuna daca acea felie de paine este bio. Si da, in Romania multi isi lauda painea ca si cum ar fi una bio, dar asta nu inseamna ca ea nu are urme de chimicale.

„In cazul nostru, dincolo de declaratia noastra si a furnizorilor nostri, comerciantii mari ne-au cerut si certificarea organismului independent si au realizat si propriile audituri. Astfel, probabilitatea ca de la un comerciant serios sa fie achizitionata o paine fabricata de  un producator serios care sa nu respecte legislatia este mult mai mica“, marturiseste Elena Bolinu.

Sandwich cu chimicale

Cine mananca un colt de paine calda nu simte chimicalele care au fost folosite la fabricarea ei. Specialistii spun ca substantele chimice care pot ajunge in paine sunt de doua feluri – cele care provin din plantele folosite si cele adaugate in procesul de fabricatie. Daca cele din a doua categorie sunt trecute pe eticheta, primele scapa neamintite uneori. In aceasta categorie intra orice chimicale care ajung pe terenul de unde a fost recoltat graul. In cautarea unei materii prime mai ieftine, multi producatori ignora acest aspect.

Din categoria substantelor adaugate nu fac parte multe, dar ele sunt cele care fac painea mai gustoasa si mai aratoasa si ne si pot imbolnavi daca producatorul nu respecta reteta. Sunt celebrele E-uri, conservati, agentii de afanare si prospetime.

Putini stiu ca painea care este considerata „naturala“, banala franzela neambalata si fara etichete stralucitoare contine conservant. De multe ori, acest conservant este propionatul de calciu. Nutritionistii spun ca doza zilnica din cele cateva felii de paine pe care le mananca romanul nu este daunatoare organismului sanatos. Pana la urma nu este nici ilegala folosirea unui astfel de compus. Dar daca la asta adaugi alte chimicale provenite din alimente si mai si respiri aerul poluat al orasului vei ajunge sa te imbolnavesti fara motiv. Este diferenta dintre regimul alimentar pe care il aveau bunicii nostri in urma cu 50 ani si ce mancam noi acum.

Afacerea bio

Nu orice producator de paine se incumeta sa faca produse bio. O fabrica din sud-estul tarii a incercat reteta timp de cativa ani si apoi a renuntat. Romanul de rand nu cumpara o paine mai scumpa atunci cand are stomacul gol. O alta fabrica din Prahova a inceput sa vanda o paine bio in miezul crizei, iar vanzarile i-au incurajat sa nu opreasca productia.

„De cand avem sortimentul Savoria Bio cu Multicereale vanzarile au crescut constant, chiar daca nu spectaculos. Tocmai aceasta crestere ne face sa credem ca interesul exista, ca oamenii inteleg rand pe rand ca tonusul fizic si psihic si starea de sanatate mentinute si cu ajutorul unor alimente de calitate sunt mult mai greu si mai scump de redobandit apoi prin medicamente sau proceduri de detoxifiere“, spune Andreea Petre.

Interesant este ca painea romaneasca bio a inceput sa fie ceruta si la export. Asta in conditiile in care costurile logistice ar putea duce la un cost mai ridicat decat al unei paini similare produsa intr-un stat european mai apropiat de vanzator sau de client.

Painea de la Ciucurova

Comuna tulceana Ciucurova poate fi un model de convietuire si de viata sanatoasa. Acolo traiesc romani, rusi lipoveni, turci si alte etnii. Dar ce face aceasta comuna sa fie altfel decat un mare oras sunt produsele consumate.

Pana in urma cu zece ani, in comuna nu exista niciun magazin de paine. Existau magazine, dar nu vindeau niciun fel de paine. Asta pentru ca oamenii aveau in casa cuptoarele lor incinse cu panusi de porumb si isi faceau painea dupa o reteta veche de sute de ani.

Painea de turtele nu avea chimicale, drojdie si era facuta din faina proaspata rezultata din graul crescut intre cele doua paduri de la Ciucurova. Gospodinele foloseau turtele – bucati de aluat uscat care erau dizolvate in apa calda si lasate peste noapte sa dospeasca.

O familie cu trei-patru persoane facea cel putin noua paine de sase kilograme. Painea avea o coaja groasa, maronie si un miez pufos. Ce o facea speciala era proprietatea ei de a nu se usca timp de aproape o luna. Gustul inconfundabil a fost treptat inlocuit de cel al painii pe care nu o mananca nici catelul gospodarului dupa patru-cinci zile.

Produsele pentru bebelusi, bio doar in reclame

In ultimii ani, disputa dintre borcanelele cu mancare pentru bebelusi, cerealele si alimentele preparate in casa a luat o amploare tot mai mare. In timp ce producatorii jura ca produsele sunt bio, medicii spun ca nu este chiar asa. Asta desi pe borcanelele folosite tot mai des de mamici scrie ca totul este natural si trebuie consumat si tinute la frigider cel mult 48 de ore dupa deschidere. Daca nu este deschis, produsul tine chiar si sase luni.

Un produs bio este acela care este realizat fara sa se utilizeze niciun fel de substante chimice. In plus, produsele bio trebuie sa aiba certificat special. In goana dupa incasari, producatorii pun de multe ori eticheta bio, desi lucrurile nu stau chiar asa.

„Un produs ambalat, care are un termen de valabilitate destul de mare nu este natural. Cu aceste piureuri au fost multe dispute. Eu nu le recomand. Astfel de piureuri se pot face usor in casa din legume si fructe proaspete“, a explicat medicul nutritionist brasovean Valentina Mirela Voicu.

Aceeasi problema este si la sucurile sau cerealele care sunt denumite sugestiv bio, adica fara conservanti si coloranti. Un raport al ANSVSA, dat publicitatii anul acesta, a analizat cantitatea de pesticide  din mancarea pe baza de cereale a bebelusilor. Din 11 mostre de astfel de mancare clasificata ca „bio“ sau „organica“, zece contineau pesticide. Intr-adevar, nivelul de pesticide era sub limita maxima admisa in Uniunea Europeana. Mostrele analizate proveneau din Austria, Germania, Polonia, Portugalia si Spania.

Nimeni nu spune insa ca aceste produse au in compozitie si foarte mult zahar. „Singurul suc natural este cel pe care il stoarcem noi acasa din fructe. Toate aceste produse gen cereale sunt adevarate bombe calorice. Trebuie alese cereale simple si ocazional cele cu fructe uscate“, este de parere medicul brasovean Valentina Mirela Voicu.

Borcanele si laptele praf doar satura bebelusul si nu au mare aport nutritional

Pe langa faptul ca nu sunt bio, borcanelele si laptele praf nu asigura nici necesarul de vitamine al sugarilor. Asta desi reclamele si etichetele spun cu totul altceva. Un studiu al cercetatorilor britanici din Greenwich a scos la iveala exact cate vitamine au aceste produse.

Medicii au stabilit ca un bebelus care mananca doua borcanele pe zi si bea 600 de ml de lapte praf nu isi asigura aportul necesar de minerale si vitamine. „Am vazut si eu acel studiu si mi se pare corect. Mancarea pentru bebelusi a devenit o industrie. Cercetatorii au aratat ca borcanelele contin doar 20% din necesarul de fier, zinc, magneziu si calciu necesar bebelusilor.

De aceea mancarea facuta in casa din legume si carne proaspata este mult mai buna. Nu putem spune ca aceste borcanele sunt periculoase, dar nu trebuie sa devina o obisnuinta in alimentatia bebelusului. Se pot folosi ocazional si in concedii, dar cam atat. Nici laptele praf nu este BIO. De aceea eu le sfatuiesc pe mame sa alapteze daca acest lucru este posibil“, spune pediatrul Artur Manolache.

Beneficiile alimentelor bio asupra organismului: ce inseamna sucul eco?

Specialistii precum profesor doctor Pavel Chirila sau nutritionista Lidia Boje, vorbesc despre beneficiile alimentelor Bio asupra organismului uman. Aceste produse au un continut mai mare de lecitina, mai multe minerale si microelemente, mai multe substante vegetale secundare, un continut ridicat de antioxidanti, mai multa vitamina C la fructele si legumele bio, mai multi aminoacizi esentiali, valoare nutritiva ridicata si, bineinteles, un gust mai bun al produselor organice consumate.

Printre produsele bio certificate de specialisti se numara sucurile bio, care mai au insa de luptat pentru a obtine suprematia in randul consumatorilor, mai ales celor tineri, dependenti de sucurile acidulate si cu variate gusturi sintetice, si care pe langa cantitatea mare de zahar contin si substante ignifugice extrem de periculoase pentru sanatatea organismului uman. Contin arome sintetice, iar fructoza din acestea este toxica. Si asta nu e tot, caci mai sunt colorantii si conservantii care fac ravagii in corpul uman si o armata de E-uri greu de descifrat de catre consumatorii de rand.

Alternativa sanatoasa si recomandata de nutritionisti sta in consumarea sucurile bio obtinute din fructe provenite din culturi controlate biologic si care nu contin zahar sau alti indulcitori, conservanti sau coloranti artificiali.

Bihor, prima livada certificata bio

Pentru cei care nu au timpul necesar pentru a-si face un suc in propria bucatarie exista varianta sucurilor bio, 100% naturale, procurate din magazinele de specialitate sau online direct de la producatori. In vestul tarii, in judetul Bihor, se gaseste prima livada certificata bio, care produce si imbutelieaza suc de mere 100% natural.

Firma Agromec din Cheresig a fratilor Demian Constantin si Demian Ioan detine 20 de hectare cu meri, fiind vorba de opt soiuri de mere certificate bio. Pe un site de socializare, Constantin Demian preciza ca „suntem singurii din Bihor si printre putinii din tara, cu livada ecologica de mere si cu suc ecologic, suta la suta natural, eco, fara coloranti, zahar si conservanti. Din cei peste 15.000 de meri, am adunat recolta de pe circa 3.000, estimand o productie record!”

Numeroase studii au aratat beneficiile sucurilor de fructe asupra sanatatii, fiind cunoscut continutul de vitamina C si antioxidanti, totodata acestea reduc colesterolul, contin o cantitate insemnata de fier si sunt o sursa importanta de fibre, purifica organismul de toxine si alte multe beneficii despre care mentioneaza nutritionistii atunci cand ne recomanda sa consumam cu incredere sucuri obtinute din fructe biologice.

Despre dulciurile bio trebuie sa stim ca au la baza zahar nerafinat, uleiuri neprocesate, nu contin aditivi alimentari, sau conservanti, nu au arome sinetice sau alte substante chimice si daunatoare pentru organismul nostru. Prin ingredientele naturale tin  sub control nivelul insulinei, si nu duc la dezvoltarea de boli cardiovasculare sau diabet.

Dulciurile conventionale contin margarina, ingredient care nu este asimilat de celulele organismului, deoarece este artificial si provoaca scaderea imunitatii, zahar rafinat denumit de prof. dr. Pavel Chirila „cancerul alb” si o multitudine de asa numite E-uri care ne pericliteaza in mod cert sanatatea. Acestea creaza dependenta, dupa cum sustine Lidia Boje si duc la obezitate.

Tot profesorul Chirila, medic primar boli interne si adeptul produselor bio, sustinea ca zaharul rafinat favorizeaza aparitia celor mai periculoase boli din zilele noastre: bolile cardiovasculare, cancerul si diabetul zaharat.

In schimb, dulciurile bio contin doar ingrediente naturale precum: unt de cacao, lapte praf integral, zahar de trestie brut, vanilie de bourbon sau lecitina din floarea soarelui. Dupa preferinte, aceste produse pot avea si stafide, alune, nuci sau arahide. Fiecare produs poate contine urme din toate tipurile de nuci si grau, iar ingredientele sunt obtinute din culturi controlate organic.

Asadar pe piata romaneasca exista alternativa la produse-le conventionale care ne pericliteaza sanatatea.

Potrivit unui sondaj realizat de Comisia Europeana romanii sunt mai putin dispusi decat media UE sa cumpere produse BIO, datorita faptului ca aceste produse BIO sunt mai scumpe decat celelalte produse non-bio. Doar 65% din romanii chestionati ar fi dispusi sa faca acest lucru, fata de media UE de 72%.

Medicul nutritionist clujean Adrian Copcea si-a exprimat opinia despre produsele bio pe baza datelor stiintifice.

“Dintre alimentele frecvent consumate de romani, exista anumite alimente care necesita precautii speciale si merita cumparate bio. Intrucat pesticidele si antibioticele sunt printre principalele posibile componente ale alimentelor, unele alimente care le pot contine si impactul lor asupra sanatatii merita cunoscute.

Astfel, dintre alimentele vegetale mai expuse la pesticide si cu o absorbtie mai mare in componenta se numara cartofii, morcovii, salata verde, merele, perele si strugurii. Acestea merita sa fie cumparate bio din punctul de vedere al expunerii la pesticide. La polul opus se numara vegetale care incorporeaza mai putine pesticide sau necesita mai putine interventii chimice in mediul de cultivare. Pentru acestea, argumentele pentru achizitionarea variantelor bio sunt mai putin puternice: ceapa, rosii, vinete, pepene rosu, banane, avocado. Fructele si legumele cu coaja groasa au avantajul natural al unei mai bune protectii.

In ce priveste alimentele animale, o atentie particulara o prezinta laptele. Asociatia Pediatrilor Americani a concluzionat ca diferentele dintre laptele non-conventional si cel organic (bio) pasteurizat nu se estimeaza a avea un impact major. Alti autori sustin inversul, recomandand consumul de lapte bio. In general, datele cele mai multe conclud ca hormonul de crestere bovin utilizat in ferme non-bio nu se gaseste in proportii semnificativ mai mari, in plus nu este biologic activ la oameni.

In ce priveste ouale bio, exista controverse privind diferentele de calitate nutritionala, care apar a fi mici, in schimb un avantaj al oualor bio, semnalat de unii producatori, ar fi lipsa arsenicului.

Carnea ramane in continuare a fi un subiect de interes in principal prin prisma hormonilor utilizati. Dintre acestia, Comisia Europeana a concluzionat in 1999 ca 17-beta-estradiolul este asociat cu riscuri clar definite. Pentru carne, alegerea variantelor ecologice are mai multe argumente decat  celelalte produse animale – laptele si ouale, care au si geneza diferita si prelucrari ulterioare industirale diferite.

Per ansamblu, numeroase institutii prinrtre care USDA, clinica Mayo etc. au concluzionat ca diferentele nutritionale nu sunt majore intre tipurile ecologic (organic, bio) si non-ecologic, dar celelalte aspecte cu privire la adausuri (in special pesticidele, antibioticele si hormonii) pot fi un motiv pentru a alege aceasta categorie de de alimente.

Atrag atentia ca exista inclusiv junk-food si tipare alimentare nesanatoase care se pot alcatui in varianta „bio”, care nu este sinonim cu „sanatos”. In schimb, pentru avantajele, pentru mediul inconjurator si pentru avantajele anumitori tipuri de alimente (in special cele animale si cele vegetale mai expuse la pesticide) recomand alegerea variantelor bio, atat de des cat este posibil. Diferentele de pret intre agricultura bio si cea conventionala raman, totusi, de cele mai multe ori, decisive in tarile sarace precum Romania”, precizeaza Copcea.

Afacerea bio a unui clujean, lovita de criza

PopAvi, afacerea clujeanului Ioan Pop, este a treia ferma de gaini din Romania care a primit certificat pentru productia de oua ecologice. Ferma de pui se afla intru-un cartier marginas al Clujului. Daca la inceput ouale se vindeau in magazinul propriu, incropit langa ferma, acum acestea au ajuns in supermarketuri.

 

Primul pas important in extindere a fost semnarea unui contract de distributie cu Mega Image, un lant de supermarketuri din Bucuresti, unde vanzarile au mers bine. Acum, PopAvi vinde in magazine de specialitate  si hipermarketurile Carrefour, real si Auchan, ajungand si in alte orase precum Brasov, Iasi, Baia Mare, Sighisoara, Sibiu.  Principala problema a femei lui Pop este acum vanzarile, care  au fost afectate destul de tare de criza.

Un alt producator de oua bio, Ioan Deac din Turda, este intr-o perioada mai grea a afacerii. „Momentan am renutat un pic la ferma pentru ca am facut un infarct. Afacerea mergea destul de bine, dar vanzarea nu e constanta. Ouale se vand foarte bine chiar in perioada asta septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie. Apoi,  in ianuarie merge mai greu, la fel  in februarie. De Pasti sunt 2 sapamani in care merge bine, in restul nu prea merge”, spune Deac. El a sustinut ca gainile bio trebuie sa fie crescute in libertate si nu pot fi hrainte cu antibiotice, hormoni de crestere si alte chimicale.

Romanii, sceptici cand vine vorba de produse bio

Practic, un fermier care se decide sa intre pe „piata bio“ trebuie obligatoriu sa depuna si sa i se aprobe un dosar de catre Ministerul Agriculturii. In plus, trebuie sa obtina certificatul de producator din partea unui organism independent de inspectie si certificare.

„Odata ce o suprafata agricola este certificata pentru cultivarea de produse ecologice, este nevoie de o perioada de tranzitie sau de conversie, care dureaza 2 sau 3 ani, in functie de cultura. In acest interval, producatorii «curata» terenurile de ingrasamintele chimice.

Abia dupa doua sau trei cicluri de productie, acele roade sunt certificate ca produse ecologice“, a explicat profesorul Vasilica Stoleru, de la Universitatea  de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad“ (USAMV) Iasi.

Obtinerea de produse ecologice presupune conditii stricte de cultivare, concentrate in jurul substantelor folosite pentru fertilizare si combaterea daunatorilor. Se pot folosi doar ingrasaminte naturale, precum gunoiul de grajd (provenit de la ferme ecologice), compost, ingrasaminte verzi (precum trifoi sau lucerna), chiar antibiotice sau ingrasaminte microbiologice. Pe partea de combatere a daunatorilor si a buruienilor se folosesc doar metode conventionale, precum prasitul, plivitul sau chiar arsul daunatorilor cu flacara in faza de inceput a dezvoltarii culturii. Cuprul si sulful sunt admise de legislatie pentru combaterea bolilor si a daunatorilor.

La nivelul judetului Iasi exista cateva zeci de mii de hectare certificate si cateva sute de producatori autorizati pentru „bio“. Cu toate acestea, suprafata cultivata ecologic este mica, in toate judetele Moldovei, cu procente cuprinse intre 1-2% din total. In cea mai mare parte, se cultiva grau, mei sau sorz, dar exista si culturi de pepeni, varza, tomate, ceapa, vita de vie sau pomi fructiferi, precum cires, si chiar culturi de catina. Fermierii primesc subventii de la Ministerul Agriculturii situate intre 100 si 400 de euro/hectare/anual.

Specialistii sustin ca produsele ecologice scoase la vanzare sunt mai scumpe din cauza costului de productie ridicat. „Producatorii trebuie sa plateasca anual taxa de certificare, cuprinsa intre 200 si 1.000 de euro. Apo se foloseste foarte multa manuala, fapt ce presupune un timp mai indelungat de ingrijire a culturii. Acestea ar fi motivele pentru care produsele ecologice sunt mai scumpe decat cele traditionale“, a completat profesorul Stoleru.

In ultima perioada, toate lanturile de supermarketuri au amenajate raioane speciale, conform cu legislatia, unde se vand exclusiv produse ecologice certificate.

„Eu, personal, nu sunt la curent specificitatea produselor ecologice si nu inteleg «nebunia» cu produsele bio. Din punctul meu de vedere, sunt la fel de bune si alimentele traditionale si cele ecologice. Bio reprezinta tot ce este cultivat si traieste, chiar si acele plante care sunt ajutate sa creasca mai repede. Nu poti hrani o intreaga planeta doar cu produse cultivate in gradina la tara“, este de parere profesorul Voichita Mogos, medic primar endocrinologie, diabet, boli nutritie si sefa Clinii de Endocrinologie a Spitalului „Sfantul Spiridon” din Iasi.

Culturi bio in Piatra Neamt

Culturile bio din Neamt ocupa o suprafata de 2.200 de hectare de teren arabil, pasuni si fanete dintr-un total de circa 170.000 de hectare de teren arabil, cat reprezinta surpafata disponibila in judet. Din acest punct de vedere, ca pondere, acest sector nu impresioneaza (sub 1,5%) desi acest tip de culturi s-au dezvoltat in ultimii sapte ani.

Conform situatiei centralizate la Directia Agricola Neamt, in zona bio activeaza 43 de operatori, in cea mai mare parte pe zona de culturi vegetale, respectiv cereale.

Pentru legume-fructe bio sunt doar trei producatori in comunele Tibucani (rosii, ardei, castraveti) si Agapia (livezi de mar si par).

Agricultorii din Neamt orientati spre zona bio prefera culturile de cereale, cea mai mare fiind pe raza comunei Bahna (circa 1.000 de hectare) unde se obtin productii de grau, porumb, floarea soarelui, orz si orzoaiaca. Celelate loturi sunt pe suprafete mici raspandite in zona de est a judetului.

De asemenea, Directia Silvica Neamt detine certificare bio pentru fructe de padure, iar la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Secuieni se cultiva plante medicinale. Doi operatori sunt in curs de certificare pentru culturi de catina si afine.

Astfel de culturi bio sau eco sunt destul de costisitoare pentru ca trebuie platite taxele de inspectie si certificare. In plus, subventiile s-au diminuat odata cu cresterea numarului de producatori. Anul trecut cultuivatorii luau pentru suprafete cuprinse intre 30 de ari si 5 hectare in jur de 540 de euro la hectar, spune inginer Niculina Sorlescu, de la Directia Agricola Neamt.

O alta varianta preferata de agricultorii din Neamt care prefera produsele bio sunt fermele zootehnice cuplate cu ferme de culturi vegetale, pasuni si fanete. Sunt cinci astfel de ferme si microferme in comunele Raucesti  (30 de capete vaci cu lapte), Baltatesti (25 de capete vaci lapte), Hangu, Damuc si Farcasa. In zona de munte a judetului sunt crescute pe sistem bio vaci de carne,  ovine si caprine.

Zaharuri si indulcitori bio
Preferinta innascuta a oamenilor pentru gustul dulce, pe de o parte, si incidenta crescuta a  cazurilor de obezitate, pe de alta parte, a dus, in ultimii ani, la utilizarea tot mai frecventa a indulcitorilor hipocalorici, atat ca atare cat si in alimente si bauturi, in detrimentul zaharului. Termenul de indulcitor hipocaloric este folosit pentru a descrie compusi care au un gust dulce si care furnizeaza un continut redus sau zero calorii.
Primul indulcitor, utilizat in mod frecvent, zaharina, a fost descoperit in 1879, careia i s-au adaugat in timp acesulfamul K (ace-K), aspartamul, ciclamatul si sucraloza, utilizate la scara larga in intreaga lume. „Ca regula, zaharul chiar si bio este cel mai putin indicat pentru a fi folosit in alimentatie. Varianta de mijloc este mierea, iar in top se afla indulcitorii, care sunt cea mai sanatoasa varianta, mai ales in cazul persoanelor care sufera de diabet si care isi monitorizeaza atent consumul de carbohidrati“, spune doctorul Mihaela Busegeanu din Ploiesti, specializata in diabet, boli nutritie si metabolism.
Studiile efectuate in ultimii ani au demonstrat ca indulcitorii din comert sunt siguri pentru sanatate si sunt supusi unor testari si reglementari foarte stricte. Cu toate acestea, medicul Mihaela Busegeanu precizeaza ca indulcitorii folositi la scara larga sunt produse de sinteza, produse chimice, a caror folosire in alimentatia copiilor si gravidelor ar trebui evitata si exclusa in cazul unor boli cum sunt, de exemplu, cele hepatice. De asemenea, trebuie urmarita cu atentie eticheta pentru ca unii indulcitori isi pierd gustul dulce prin tratament termic.
In ultimii ani, indulcitorilor si zaharurilor clasice li s-au adaugat pe rafturile magazinelor si variante naturale, bio, unele clasice, cum ar fi zaharul brun din trestie sau plamier si mierea bio, dar si altele mai putin cunoscute, precum siropurile de artar si agave sau pulberea de stevie si roscove.
Din extractul de frunze de stevie a fost creat, de altfel, cel mai nou indulcitor, numit glicozide derivate din steviol, aprobat pentru a fi utilizat in Uniunea Europeana in 2011. „Un indulcitor bio este un produs natural in masura in care ceva inventat in acest scop poate fi natural. Ca variante bio, am recomandat pacientilor bolnavi de diabet sau celor care se lupta cu mentinerea greutatii corporale indulcitorii pe baza de stevie.
Cei care nu au probleme de sanatate pot consuma mierea romaneasca, care, spre deosebire de multe din produsele importate, chiar daca nu are certificat bio, in majoritatea cazurilor este un produs bio. In tara noastra cred ca inca ne mai putem bucura de produse fara eticheta si preturi de bio, dar cu aceleasi calitati“, spune Mihaela Busegeanu.
Produse bio pentru diabetici
De la indulcitori, cereale, paste si pana la bauturi si dulciuri fara zahar, produsele pentru diabetici ocupa un segment aparte pe rafturile magazinelor, iar mai nou isi fac loc si la raionul de produse bio. Ceea ce le diferentiaza pentru oamenii obisnuiti de restul produselor sunt preturile, aproape duble, iar in cazul celor bio, chiar triple.
„O dieta numai cu fibre si cereale integrale, fie ele si bio, este neatragatoare pentru oricine, astfel ca bolnavii de diabet sunt foarte interesati de orice noutate care li se adreseaza in domeniul alimentatiei. Ceea ce ii face sa dea inapoi este, intotdeauna, pretul acestor produse. Majoritatea bolnavilor de diabet nu isi permit sa le cumpere“, explica Iuliana Gheorghe, asistent medical la sectia diabet a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, care sustine saptamanal si un curs de alimentatie corecta pentru diabeticii din oras.
Pentru suferinzii de diabet, cu optiuni limitate de alimentatie, produsele speciale, cu index glicemic scazut, inclusiv cele bio, sunt, insa, singurele variante de diversificare a dietei. „Chiar daca bolnavii de diabet isi permit sa cumpere produse bio si acestea trebuie consumate cu masura. Majoritatea contin grasimi, pentru a suplini gustul, iar riscul poate fi o crestere in greutate. Este foarte important sa citesti eticheta, sa vezi toti compusii si sa consumi produsul in cantitati limitate“, explica medicul Mihaela Busegeanu.
Ca regula, doctorul recomanda produsele bio, certificate, de la firmele consacrate, pentru ca pretul mai mare se regaseste in calitate. In practica, insa, pacientii cer foarte rar sfaturi despre produsele bio pentru diabetici. „De obicei, bolnavii de diabet sunt persoane varstnice, iar produsele bio care li se adreseaza nu reprezinta neaparat o preocupare pentru ei, desi aceasta ar trebui sa existe. Explicatia poate fi si aceea ca efectele pentru sanatate in cazul produselor bio se obtin in timp, in ani de zile“, spune Mihaela Busegeanu.
Specialistul recomanda insa ca tinerii si copiii, sub 10% din pacientii bolnavi de diabet, dar si cei sanatosi sa consume produse bio certificate, care ar putea elimina riscul de a consuma, de exemplu, cereale tratate cu pesticide, produse obtinute din soia modificata genetic sau fructe tratate chimic. „Consumul de produse bio este o optiune de viata, iar pentru a ne bucura de efectele pe termen lung trebuie inceputa in copilarie sau in tinerete“, mai spune specialistul.

La acest material au participat Cristina Raduta, Remus Florescu, Cezar Padurariu, Simona Suciu, Dana Mihai, Adrian Boioglu, Florin Jbanca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here