Ajunge zilnic in casele celor mai multi dintre romani, dar prea putini se intreaba de unde vine, ce contine si daca rezervele sunt, intr-adevar, mai mult decat suficiente. Desi este mai putin poluata decat acum 20 de ani, apa din Romania nu se ridica inca la standardele internationale, nici de calitate, nici de responsabilitate.
Maria Alexe (28 de ani) nu suporta apa din Bucuresti. De cand a venit de la Constanta in Capitala, a constatat ca apa de aici ii face rau. Tenul i s-a iritat atat de tare dupa ce s-a spalat pe fata cu apa de la robinet incat a decis s-o inlocuiasca permanent cu servetele demachiante.
Calitatea apei care ajunge la robinete in casele romanilor depinde de sursa – foraj de mare adancime sau rauri – si de instalatiile prin care trece, multe dintre ele depasite. „Daca vine din foraj, sigur are o calitate buna. Daca vine dintr-un rau, trebuie sa fie foarte bine tratata”, explica profesorul Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului National de Cercetari Alimentare. Metoda clasica de tratare, prin clorinare, s-a dovedit eficienta pentru dezinfectia apei, insa excesul de clor poate fi un factor de risc in aparitia cancerului, adauga specialistul.
Ce bem?
Cel mai sanatos, in opinia lui Mencinicopschi, este sa bem apa minerala imbuteliata, plata, nu carbogazoasa. „Recomandam in cantitati de 1,5 – 2 litri pe zi doar apa plata „, spune profesorul. Cea minerala carbogazoasa este bine sa fie consumata doar la sfatul medicului pentru ca, desi are calitati terapeutice, poate creste aciditatea gastrica si poate favoriza tulburarile digestive la persoanele care au predispozitie spre astfel de probleme.
O calatorie in Maroc din care s-a intors luna trecuta i-a aratat Mariei Alexe ca in alte parti ale globului problemele legate de calitatea apei trec in plan secundar, pentru ca oamenii sunt mai preocupati de lipsa ei.
Ionut Ruscea (25 de ani), care lucreaza din 2003 in organizatii care lupta pentru mediu, a aflat pe propria piele cum este sa te speli cu un singur litru de apa, cu o sticla suspendata de dus din care curgea un fir de apa printr-o gaura data in dop.
Intr-un weekend din octombrie anul trecut, a folosit doar cinci litri de apa pe zi pentru treburile casnice si alti doi litri pentru baut. A participat, alaturi de cativa prieteni, la un experiment organizat de o revista, pornind de la ideea ca, in Africa, oamenii traiesc cu mai putin de cinci litri de apa pe zi.
Ionut a constatat astfel ca cea mai mare cantitate de apa o folosim la toaleta. „Ai fi tentat sa crezi ca la dus consumi cel mai mult, dar nu e asa. Odata ce apesi pe clapeta, se duc cinci litri instant”, explica el.
„Eu sunt invatat cu astfel de conditii, pentru ca obisnuiam sa merg pe munte unde, de la o anumita altitudine in sus, nu mai gasesti apa si trebuie sa consumi cat ai. Dar daca as fi trait o saptamana asa, ar fi fost chinuitor. Pentru niste oameni care traiesc zilnic asta, este cel putin oribil”, spune Ionut.
Cum economisim?
Preocupat de problemele mediului inca din facultate – a studiat ingineria geologica a mediului -, Ionut spune ca a aplicat mereu cateva reguli de bun-simt pentru a nu irosi apa.
„Nu las apa sa curga cand ma spal pe dinti, fac dusuri scurte, am aerator la robinet, o sita care te ajuta sa economisesti 70% din apa pentru ca dai drumul putin la apa si presiunea este mare”, explica el. Pe acelasi principiu, nu clateste imediat fiecare farfurie sau cana, ci le lasa sa se adune in chiuveta si le spala pe toate odata sau da drumul la masina de spalat numai cand s-a umplut cuva cu rufe si foloseste programele cu timp redus de spalare.
„Chiar nu trebuie sa faci ceva iesit din comun ca sa economisesti”, spune el. Ionut este convins ca ceea ce face romanul cu apa ii va afecta si pe cei care locuiesc la mii de kilometri distanta de tara noastra. Si chiar daca Romania nu se va confrunta cu un deficit de apa in viitorul apropiat, potrivit estimarilor internationale, alte 50 de tari ale lumii, in special din Africa si Asia, sunt deja in criza.
1.734 metri cubi pe cap de locuitor pe an este amprenta de apa a Romaniei, volumul consumat pentru bunuri si servicii.
1.870 metri cubi pe cap de locuitor pe an reprezinta resursa de apa din raurile Romaniei, raportata la populatia tarii.
46,5 litri de apa minerala a consumat un roman in 2009, potrivit datelor furnizate de Societatea Nationala a Apelor Minerale.
De ce sunt poluate apele Romaniei
Apa din Romania, din subteran si de la suprafata, este mai putin poluata decat in urma cu cinci ani, dar inca insuficient de buna pentru normele Uniunii Europene. Potrivit Administratiei Nationale „Apele Romane” (ANAR), Romania a anuntat Comisia Europeana, in martie, ca peste 36% din apele de suprafata si 13% din cele subterane nu vor ajunge la calitatea ceruta de Uniune pana in 2015.
Prea putine canalizari
S-a ajuns aici pentru ca prea putini locuitori sunt racordati la sistemul de canalizare si epurare a apelor uzate. La finalul lui 2009 existau doar 658 de retele de canalizare, din care 21 conforme UE, si, chiar daca in mediul urban peste 70% dintre locuitori sunt racordati la canalizare, in zona rurala sunt mai putin de 10%. O alta problema este cea a statiilor de epurare, prea putine si niciuna conforma standardelor UE.
Principalii poluanti din rauri sunt nitratii (compusi ai azotului) si amoniul, dar concentratia este in scadere in ultimii 15 ani, se arata in datele furnizate de ANAR. Desi agricultura a intrat in regres dupa 1990 si marii poluatori, vechile complexe agroindustriale, au disparut, inginerul Iulian Popa, lector la Facultatea de Geologie si Geofizica, se asteapta la o crestere a contaminarii cu nitrati in apele subterane pentru ca substantele acumulate in sol vor atinge nivelul apelor freatice subterane peste cativa ani.
Mai putini poluatori
In prezent, principalii poluatori sunt producatorii de energie electrica si termica (66% din totalul de ape uzate), aglomerarile urbane (25%), industria metalurgica si constructiile de masini (3,3%) si prelucrarile chimice (2,8%), precizeaza ANAR. Cele mai poluate aglomerari urbane sunt Bucuresti, Galati, Braila, Tulcea, Giurgiu, Turnu Severin, Ploiesti, Targoviste, Bacau, Barlad, Vaslui, Suceava, Botosani si Husi.
Volumul poluantilor deversati in ape a scazut insa cu 10% in perioada 2005-2008, precizeaza ANAR, in principal pentru ca s-a redus activitatea industriala, a scazut populatia, iar in agricultura folosirea ingrasamintelor chimice s-a redus la un sfert din cat era in 1989.
Industria de sapat puturi
Iulian Popa constata ca in ultimii 10 ani, odata cu piata imobiliara, s-a dezvoltat o adevarata „industrie de sapat puturi”. „Multe din firmele -low cost- care activeaza in acest domeniu sunt neprofesioniste, au dotare tehnica rudimentara, iar puturile realizate sunt adevarate cai de poluare ultrarapida.”
Resurse modeste, dar suficiente
Comparativ cu media europeana, resursele de apa ale Romaniei sunt modeste. Avem 138,6 miliarde metri cubi de apa in rauri, in fluviul Dunarea, in lacuri si ape subterane, iar Marea Neagra nu este luata in considerare pentru ca, momentan, este prea complicat si prea scump sa desalinizam apa de mare, precizeaza ANAR.
Asadar, raurile sunt principala sursa de apa a tarii, ceea ce, in raport cu populatia tarii, se traduce in circa 1.870 de metri cubi de apa pe cap de locuitor pe an. Media europeana este de 4.000 de metri cubi/locuitor, potrivit informatiilor furnizate de ANAR.
Cat consumam
Momentan, din cele 39 de miliarde de metri cubi de apa din bazinele hidrografice ale tarii, cererea era, in 2009, de 8,5 miliarde de metri cubi, cel mai mult in industrie (69,1%), cel mai putin la populatie (14,6%).
Nevoia de apa a continuat sa scada din 1998 incoace, cel mai mult in agricultura, dar si la consumul populatiei. ANAR estimeaza insa ca cererea de apa va creste pe viitor, odata cu dezvoltarea economica si continuarea urbanizarii.
Estimarile arata ca Romania nu se va confrunta cu un deficit de apa in viitorul apropiat. Potrivit Joint Research Centre al Comisiei Europene, probleme pot aparea insa in anumite zone din vestul, sudul si este tarii, din cauza secetei. Afectati vor fi mai ales locuitorii din zona rurala, prea putini racordati la sistemul de canalizare si vulnerabili la schimbarile climatice.
Sursa: Adevarul
