Copiii sunt extrem de sensibili la ingrasamintele chimice cu care sunt tratate legumele
Temerile privind efectul toxic al azotatilor din salata sunt exagerate cand e vorba de adulti. Niste bacterii din sistemul digestiv uman ii anihileaza complet.
Salata, denumita in latina „lactuca sativa”, este unul dintre cele mai vechi alimente folosite de oameni. Seminte si frunze uscate de salata, datand de acum 4.500 de ani, au fost descoperite si in cateva vase din mormintele faraonilor egipteni. Numele de „lactuca” aminteste de seva laptoasa a acestei plante (lac, in latina, insemnand lapte), motiv pentru care si in romaneste i se mai spune „laptuca”.
Salata are un continut scazut de calorii si grasimi saturate, fiind recomandata adesea ca substitut al unor mese copioase in cazul regimurilor de slabire, dar numai asociata cu zeama de lamaie, care ii mareste continutul de vitamina C. Cele doua vitamine prezente din belsug in salata, vitamina A si B9, sunt strict necesare reproducerii celulare. Fara acidul folic, forma solubila a vitaminei B9, copierea codului genetic se face incorect, ceea ce duce – in timp – la aparitia unor celule din ce in ce mai nepotrivite cu organismul, fenomen considerat a fi una dintre cauzele declansarii cancerului.
Azotatii in exces, o problema
Ingrasamintele numite generic „azotati” sunt saruri ale acidului azotic fara de care plantele nu pot trai, intrucat sunt strict necesare formarii clorofilei. De regula, pamantul contine azotati pentru ca niste bacterii care traiesc la suprafata solului consuma azotul gazos din aer (atmosfera contine 78% azot) si elimina azotati. Agricultorii adauga adesea azotati in apa cu care stropesc culturile, mai ales in timpul iernii, cand lumina soarelui e slaba si caldura din sere nu e suficienta pentru a stimula cresterea frunzelor. Folosirea azotatilor prezinta doua pericole: ori azotatii coboara in sol pana la nivelul panzei freatice si afecteaza apa de baut, ori se acumuleaza in exces in legumele stropite.
Studii efectuate in anii „70 despre acumularea azotatilor in legumele cultivate in sere au dovedit ca majoritatea plantelor nu absorb din sol decat azotatul pe care il metabolizeaza. Doar plantele cu multe frunze suculente acumuleaza un surplus de azotati. Cum cele mai susceptibile legume de a fi „pline” cu astfel de ingrasaminte erau salata si spanacul, mai multe tari au limitat prin lege continutul admisibil de azotati din legume.
In Romania, in anul 2002 a fost emis Ordinul 84-91 al ministrilor sanatatii si agriculturii, publicat la numarul 255 in Monitorul Oficial din 16.04.2002, prin care se impun limite maxime ale compusilor numiti „azotati” in salata verde si spanac. Neincluderea celorlalte legume in acest ordin se datoreaza faptului ca acestea nu absorb niciodata atat de mult ingrasamant incat sa devina periculoase pentru sanatate.
Salata cu capatana este mai periculoasa decat cea fara pentru ca are frunze care nu sunt verzi si contin azotati neprelucrati
Apa cu azotati otraveste bebelusii
Mult mai periculosi sunt azotatii daca sunt dizolvati in apa de baut. Cercetarile au dovedit ca bebelusii hraniti cu lapte preparat cu apa bogata in azotati se imbolnavesc de metemoglobinemie.
Specialistii spun ca adultii au in sistemul digestiv o serie de bacterii care ii protejeaza de multe substante toxice. Aceste bacterii „inghit” toxinele precum azotatii si le transforma in substante inofensive. La sugari, bacteriile protective lipsesc si nitratii ajung direct in sange. Acolo ei se reduc in nitriti si fixeaza hemoglobina, transformand-o in metahemoglobina. Aceste reactii reduc capacitatea sangelui de a transporta oxigen si pielea bebelusilor se albastreste, ca si cand n-ar respira.
Daca ingerarea de nitrati dureaza mai multe saptamani, copiii mai mici de sapte luni pot muri din cauza azotatilor. Tot din acest motiv nu se recomanda ca in dieta bebelusilor de sub sapte luni sa se introduca salata sau spanac.
Salata e buna seara si in luna mai
Salata obisnuita contine o substanta din familia opiumului numita lactucarium. Aceasta substanta are efecte sedative si analgezice. Daca se face un extract de lactucarium concentrat se obtine un veritabil drog, cu efecte euforice similare cu ale opiumului, dar fara efecte secundare. Drogul e cunoscut inca din vremea Egiptului Antic, dar a fost studiat in amanuntime abia in secolul XIX, in Polonia. A fost adoptat oficial ca medicament sedativ si in Statele Unite (in 1898) si Marea Britanie (1911).
Cel mai amplu studiu asupra salatei a fost realizat de catre Academia de Stiinte Agricole din Dublin, Irlanda fiind una dintre tarile care a refuzat sa impuna restrictii privind folosirea ingrasamintelor la salata si spanac. Conform acestuia, salata si spanacul acumuleaza nitrati numai in frunzele care inca nu sunt verzi. Daca sunt expuse la lumina, ambele plante transforma nitratii in clorofila. Daca lumina este insuficienta, ca in lunile de iarna, frunzele nu pot transforma toti nitratii in clorofila. Cea mai buna luna, din punctul de vedere al luminii de care dispune salata, este luna mai.
Romanii au cea mai buna salata
Salata romaneasca de gradina, numita de specialisti „romana”, este singura admisa de marile restaurante pentru celebra Salata Cezar, fiind considerata drept cea mai gustoasa
Laptuca noastra nu face „capatana”, ca varza, si deci nu are frunze care nu sunt verzi, susceptibile de a fi pline de azotati
Cantitatea de azotati folosita in serele romanesti este redusa si standardizata prin lege
Continutul de vitamina A si acid folic din laptuca traditionala romaneasca este cel mai mare in comparatie cu alte specii de salata
Sursa: Adevarul
