Catina, arbust spinos care creste si in Romania, este o planta extrem de versatila. Este folosita cu succes, atat in industria farmaceutica sau alimentara, cat si in silvicultura sau in scop decorativ. Fructul de catina este o importanta sursa de vitamine – C, A, B-uri, E, K – si microelemente (beta-caroten, fier, calciu, sodiu sau magneziu), indispensabile functionarii corecte a organismului.
Despre importanta consumului de catina, dar si despre evolutia pietei in acest domeniu si atitudinea consumatorului roman fata de acest fruct, puteti citi in urmatorul articol. Reporterii Eco Ferma au stat de vorba cu doi importanti producatori romani de catina ecologica, domnul Alexandru Vulpe, manager al Primagra SRL si domnul Simion Pasca, fondatorul SC CatinaPlant SRL. In prima parte a articolului, va invitam sa cititi interviul acordat revistei noastre de domnul Alexandru Vulpe. Continuarea articolului, in care veti afla parerea domnului Simion Pasca, o veti putea citi maine.
Alexandru Vulpe, manager PRIMAGRA SRL
Primagra SRL comercializeaza fructe de catina ecologica, nobila, din soiurile Cora, Clara, Dora si Mara. Firma, al carei manager este Alexandru Vulpe, produce fructe in sistem bio, indeplinind conditiile de certificare in sistem biodinamic-Demeter.
Eco Ferma: Cand ati inceput procesul de certificare?
Alexandru Vulpe: Din pacate, dintr-o interpretare superficiala a regulamentului, am inceput perioada de conversie imediat dupa infiintarea plantatiei, ceea ce, asa cum am constatat ulterior a fost o eroare. Regulamentul 834 al C.E., care reglementeaza materia, prevede, in cazul culturilor permanente, o perioada de conversie de 3 ani, care trebuie sa se incheie inainte de recoltat. Cum la catina, in tehnologia aplicata de noi, prima productie se obtine in anul al treilea, la doi ani si cateva luni de la plantare, adica inainte de terminarea perioadei de conversie, aceasta nu este certificata ca produs ecologic, iar cultivatorul nu o poate valorifica pe piata de produse BIO.
Pentru a evita situatia descrisa pe viitor, ii sfatuim pe toti clientii si colaboratorii nostri sa intre in conversie cu terenul, inainte de infiintarea culturii. In acest caz, daca la plantare se va folosi material de plantat certificat ecologic perioada de conversie se va termina odata cu conversia terenului, ceea ce face posibila valorificarea primei recolte ca productie ecologica.
E.F.: Care este suprafata cultivata?
A.V.: Centrul de Excelenta pentru Cultura Catinei de la Frumuseni, punct de lucru al societatii noastre Primagra srl, isi desfasoara activitatea pe trei paliere principale: a) cercetare-ameliorare, cu un poligon de cercetare de cca 2 ha, b) multiplicare, intr-o pepiniera de 2 ha si c) productie de fructe, intr-o plantatie comerciala de 18 ha, aflata in crestere cu cca 10 ha pe an, avand ca prima tinta suprafata de 50 ha, considerata de noi ca minima pentru o ferma specializata 100% pe cultivarea catinei. In acest context suprafata cultivata nu reprezinta o informatie de prima importanta, calitatea activitatii si performantele obtinute fiind pentru noi prioritare.
E.F.: Ce productii realizati?
A.V.: Suprafata plantata fiind in continua crestere, productia de fructe nu e constanta, fiind de asemenea in crestere. Plantatia noastra comerciala este si sursa de ramuri mama necesare butasirii si obtinerii materialului de plantat. In functie de cererea de material de plantat a pepinierei, destinatia plantatiei, certificata ca plantatie mama, oscileaza reversibil intre productia de ramuri mama si aceea de productie de fructe. In acest context este dificil sa cuantific productia de fructe ca o valoare constanta, dar la Frumuseni, in conditii normale, obtinem la prima recolta cca 10-12 to iar la cele ulterioare cca 18-22 to de fructe/ha, in anul recoltei. Cifrele nu spun foarte mult, deoarece, pe o piata specializata, cu preturi aproape constante an de an, costul productiei este mai important decat nivelul acesteia si este determinant in realizarea unui profit, suficient pentru a asigura reluarea ciclului agricol, mentinerea nivelului de dotare tehnica si rasplata muncii fermierului.
E.F.: Exista unitati de procesare a catinei in Romania catre care ati putea distribui?
A.V.: Din pacate, nu. Avand in vedere particularitatile fructelor de catina si calitatile lor organoleptice, destinatia productiei este aproape in totalitate una industriala. Procesarea fructelor de catina este poate cea mai complexa schema de prelucrare din lumea fructelor si se desfasoara in mai multe unitati, specializate in obtinerea doar a unora dintre numeroasele produse si subproduse. In lipsa unei industrii autohtone, dezvoltata pe toate aceste specializari, suntem nevoiti sa ne indreptam spre alte zari.
E.F.: Care sunt clientii traditionali?
A.V.: Ei, inca nu putem vorbi de clienti traditionali! Cultura catinei in Romania este abia la inceputurile ei. Practic ea a inceput odata cu lansarea in productie a soiurilor nobile de catina, cu raspuns pozitiv la noua tehnologie de cultivare, cu fructe de calitate exceptionala, cu productii precoce, mari si constante, rezistente sau tolerante la bolile specifice. Soiul cultivat este determinant in succesul unei exploatatii pomicole. Daca aplicam tehnologia completa, dar plantam un material saditor prelevat fara nici un discernamant din flora spontana, sau chiar selectii oarecum valoroase din flora spontana, dar care nu raspund la tehnologia aplicata, munca este un bun aruncat. Soiurile cultivate de noi, pe care le punem si in comert ca material saditor pomicol, sunt deja apreciate pe piata si recunoscute sau solicitate dupa nume. Nu se mai discuta de catina, ci de soiul cutare de catina. Dar intrebarea poate avea si un raspuns simplu: pentru un producator de fructe, clientul principal este o capacitate de procesare. Daca il tin curelele, aceasta poate sa fie chiar el insusi!
Fructe gata de livrare
E.F.: Unde distribuiti catina? Preferati sa exportati sau sa distribuiti pe plan national?
A.V.: Guvernati de legile economice, cautam sa vindem acolo unde obtinem pretul cel mai bun. In afaceri patriotismul nu tine de foame, iar profitul nu are nationalitate. Dar obtinerea unui profit bun cu produse 100% romanesti poate fi o mandrie justificata, iar noi vrem sa fim mandri de ceea ce realizam aici la Frumuseni.
E.F.: Care sunt diferentele de costuri intre productia conventionala si cea certificata?
A.V.: Nu stiu, pentru ca nu am produs niciodata catina in sistem conventional. Dar pot comenta doua situatii. Precis as obtine productii mai mari cantitativ daca as folosi ingrasaminte chimice si pesticide. Nu stiu pentru cat timp si nici cu ce consecinte. Pe de alta parte stiu precis ca pretul oferit pentru catina necertificata este de cca 8-10 ori mai mic decat pentru cea bio. Trageti dumneavoastra concluziile.
E.F.: Vedeti o crestere a interesului consumatorilor romani pentru catina certificata ecologic?
A.V.: Interesul romanilor pentru catina, in general, a explodat in ultimii ani. Ceea ce s-a intamplat si pe piata europeana in general. Oferta de catina este in cea mai mare parte de fructe certificate, deci nu disting un interes special. Catina din flora spontana este un concurent inca important, dar consumatorii care descopera calitatile uimitoare ale soiurilor nobile se lamuresc imediat. Plastic vorbind, este ca diferenta dintre marul paduret si marul Golden delicios sau Fuji…
E.F.: Cum vedeti evolutia pietei catinei ecologice? Ce procent din piata detine catina ecologica?
A.V.: Piata comerciala a catinei se confunda cu cea a catinei ecologice. Ca urmare procentul este 100% sau aproape. Catina necertificata nici nu se pomeneste. Din fericire aceasta specie minunata se preteaza extraordinar la sistemul de cultura ecologica. Are putine boli si daunatori, iar presiunea biologica redusa a acestora face posibila, mai mult decat la oricare alta specie pomicola, o agricultura fara produse chimice de sinteza. Ca urmare trecerea la sistemul eco este destul de simpla, cu conditia respectarii unor verigi tehnologice speciale, iar despre cultura catinei ar trebui sa vorbim presupunand ca e vorba de una ecologica.
E.F.: Care sunt beneficiile consumului de catina ecologica, comparativ cu cea conventionala?
A.V.: Beneficiile sunt maxime, ca la oricare alte fructe obtinute in sistem de productie ecologic. Daca analizam comparativ, evident, consumul de catina conventionala, obtinuta din culturi fertilizate si tratate chimic sau din zone poluate, pe langa beneficiile cunoscute ale unui consum de fructe, ar aduce si daune care, indiferent cat de mici ar fi, exista si duc la un bilant comparativ net inferior consumului de fructele ecologice. Nu de putine ori, consumul regulat si consistent de fructe tratate chimic, fara discernamant, sau cu pesticide de proasta calitate, periculoase sau interzise, nu numai ca nu mai aduce beneficii dar poate produce chiar daune ireparabile prin declansarea unor boli incurabile sau greu de tratat. Iar cand e vorba de copii, discursul trebuie sa capete note indiscutabil in favoarea culturilor curate, ecologice.
E.F.: Va multumim! Doriti sa incheiati cu ceva mai optimist?
Pepiniera
A.V.: Da, cu multa placere. Ii invit pe cititorii revistei sa ne caute. La Frumuseni, sub zidurile Aradului, pe malul Muresului, pamantul lucrat cu dragoste si respect rodeste miraculos boabe de viata si sanatate. Regina a fructelor, catina banateana uimeste prin aroma exotica si distinctia gustului. Cel mai complex remediu natural cunoscut, polivitamina vie, esenta de energii solare, tine departe bolile iernii, fortifica inima, creste potenta si intareste imunitatea. Lipidele fine si antioxidantii bioactivi din fructe refac tineretea si intarzie imbatranirea. Energizant de exceptie, sustine performanta sportiva si efortul intelectual prelungit. Elixir al fericirii, serotonina din catina alunga depresia, deschide pofta de viata, reface memoria si stimuleaza creativitatea.
