Ce efecte ar produce un razboi nuclear regional

0
62
Ce efecte ar produce un razboi nuclear regional
Ce efecte ar produce un razboi nuclear regional

Chiar si un conflict nuclear relativ restrans, regional, ar avea efecte catastrofale asupra climei, declansand o racire la nivel global, afectand puternic stratul de ozon si provocand secete pe o perioada de peste 10 ani, conform unui nou studiu, informeaza LiveScience.

Concluziile acestui studiu cheama la renuntarea la arsenalul nuclear de peste 17.000 de arme nucleare existente in lume, in prezent.

In perioada Razboiului Rece, izbucnirea unui razboi nuclear total intre cele doua superputeri, SUA si URSS, ar fi insemnat distrugerea completa a Pamantului, iar aceasta amenintare a mentinut balanta puterii in echilibru.

O consecinta a unui razboi nuclear total intre SUA si URSS ar fi fost intrarea in asa-numita iarna nucleara – exploziile nucleare ar fi incendiar vaste regiuni ale planetei, iar fumul, cenusa si praful rezultate ar fi blocat lumina solara timp de mai multe saptamani. Oamenii care ar fi scapat atacului direct cu arme nucleare, ar fi urmat sa moara fie din cauza expunerii la radiatii, fie de foame, din cauza compromiterii recoltelor.

In realitatea geostrategica actuala, cand SUA a reusit sa se impuna ca singura superputere mondiala, amenintarea iernii nucleare pare indepartata. Amenintarea izbucnirii unui razboi nuclear continua insa sa planeze la nivel regional, asa cum ar fi, spre exemplu, in cazul situatiei tensionate dintre doua puteri nucleare vecine, India si Pakistan.

Pentru a observa ce efecte ar avea un astfel de conflict nuclear regional asupra climei, oamenii de stiinta au creat un scenariu in care India si Pakistanul se ataca cu arme nucleare, fiind detonate in regiune 100 de bombe atomice de capacitatea celei aruncate deasupra orasului japonez Hiroshima, fiecare continand echivalentul a 15.000 de tone de TNT (o mica fractiune din potentialul nuclear global). Ei au simulat apoi impactul pe care detonarea acestor bombe nucleare l-ar avea asupra atmosferei, asupra apei, a solului si asupra ghetarilor si banchizelor polare.

Conform concluziilor studiului, aceste efecte ar fi catastrofale, la nivel global. ‘Majoritatea oamenilor ar fi surprinsi sa afle ca pana si un conflict nuclear restrans din punct de vedere geografic ar avea efecte grave ce s-ar resimti si de cealalta parte a planetei, putand afecta serios clima globala si stratul de ozon pentru o perioada de cel putin 10 ani’, conform coordonatorului acestui studiu, Michael Mills, specialist in atmosfera de la Centrul National pentru Studii Atmosferice din Colorado, SUA.

Cercetatorii preconizeaza ca furtunile de foc declansate de exploziile nucleare ar arunca in atmosfera peste 5,5 milioane de tone de negru de fum. Cenusa ajunsa in atmosfera absoarbe caldura solara, rezultatul fiind o racire brusca si considerabila a climei.

Conform simularilor, un astfel de razboi ar duce la o scadere brusca a mediei temperaturilor globale cu 1,5 grade Celsius – cel mai scazut nivel al temperaturii medii globale din ultimul mileniu. In anumite zone, temperaturile vor scadea substantial mai mult – in zone intinse din America de Nord, Asia, Europa si Orientul Mijlociu s-ar inregistra ierni in care temperatura ar fi mai scazuta cu 2,5 – 6 grade Celsius si respectiv veri cu intre 1 si 4 grade Celsius mai racoroase.

Scaderea temperaturilor va conduce la producerea de inghet pe suprafete intinse, in perioada de iarna si va reduce sezonul agricol cu 10 pana la 40 de zile, anual, timp de mai multi ani.

Cenusa care a absorbit caldura solara va avea si efectul de a supraincalzi stratul atmosferic superior, stratosfera, accelerand o serie de reactii chimice care vor avea drept rezultat distrugerea stratului de ozon.

In aceste conditii, niveluri ridicate de radiatii ultraviolete vor ajunge pe Pamant – in timpul verilor se va inregistra o crestere a nivelului de radiatii ultraviolete intre 30% si 80% la latitudini medii, nivel al radiatiilor care afecteaza atat sanatatea umana cat si agricultura si intregi ecosisteme, atat acvatice cat si terestre.

Conform modelelor computerizate folosite de cercetatori, temperaturile mai scazute vor reduce nivelul global al precipitatiilor cu aproximativ 10%. In acest context vor izbucni numeroase incendii de padure si vegetatie in regiuni precum Amazon, incendii care vor ridica si mai multa cenusa si fum in atmosfera. ‘Una peste alta, toate acestea vor afecta serios productia alimentara si toate ecosistemele’, conform lui Mills.

Alte studii realizate anterior estimau ca temperaturile globale vor reveni la valorile dinaintea atacurilor nucleare dupa aproximativ 10 ani, insa conform acestui ultim studiu, perioada de racire a climei terestre s-ar prelungi vreme de cel putin 25 de ani.

Doi factori majori ar conduce la prelungirea acestei perioade de racire – o extindere a suprafetelor acoperite de gheata de la poli, suprafete care ar reflecta mai multa lumina solara inapoi in spatiu, conditii in care temperatura apei oceanelor pana la adancimea de 100 de metri ar scadea foarte mult si s-ar reincalzi foarte incet, gradual.

Concluziile acestei simulari realizate cu cele mai bune mijloace tehnice din prezent ‘indica faptul ca se poate ajunge la o foamete postnucleara mondiala chiar si daca se folosesc doar 100 dintre armele nucleare cu cea mai slaba capacitate. In prezent, in intreaga lume se afla aproximativ 17.000 de arme nucleare, majoritatea mult mai puternice decat cele 100 folosite in simulare. Acest lucru ne face sa ne intrebam, inevitabil, de ce mai exista inca acest arsenal si carui scop ii foloseste el?’, a incheiat Michael Mills. Acest studiu este prezentat pe larg in ultimul numar al revistei Earth’s Future.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here