Ce legatura exista intre incalzirea climei si dezastre

Expertii ONU au sustinut eronat ca amploarea uraganelor a crescut odata cu cresterea temperaturii atmosferice, in baza unei lucrari inca nepublicate si in care, la momentul aparitiei, se afirma ca „nu exista suficiente dovezi in acest sens”legatura dintre incalzirea climei si dezastre

Convingerea ca, din cauza cresterii temperaturii atmosferei, „mai multe furtuni si inundatii puternice ameninta fiecare continent” – exprimata public de presedintele SUA, Barack Obama, si reluata de alti lideri mondiali – este departe de a fi intemeiata stiintific. Grupul interguvernamental de experti in schimbarea climei (IPCC) a popularizat aceasta ipoteza-bomba in baza unui singur studiu care are indoieli privind temeinicia ei.

Avertismentul lansat de IPCC, in 2007, lua in considerare o singura lucrare (din 2006) a lui Robert Muir-Wood (sel al firmei de consultanta londoneze Risk Management Solutions) pe care acesta nu o publicase, a dezvaluit The Sunday Times. Studiul nu fusese recenzat de alti cercetatori. Si nici nu avea sa contina, in forma data publicitatii (in 2008), o certitudine precum cea pe care o promovase IPCC, sub umbrela prestigiului de organism ONU.

Considerat un expert de prim rang pe plan mondial in evaluarea impactului dezastrelor naturale, Muir-Wood concluziona ca „nu exista suficiente dovezi pentru a pretinde o relatie statistica intre cresterea temperaturii globale si pierderile cauzate de catastrofe”. Studiul britanicului fusese comandat de Roger Pielke, profesor de studii ambientale la Universitatea din Colorado, care a atras atentia IPCC privind eroarea sustinuta.

„Toate studiile publicate inainte si dupa raportul IPCC arata ca sporirea pierderilor provocate de dezastre poate fi explicata intrutotul de schimbari sociale. Oamenii au cautat din greu dovezi ca incalzirea globala joaca un rol, dar nu le-au gasit”, sutine Pielke. Americanul a precizat ca, fie si in forma nepublicata, studiul lui Wood-Muir dovedea falsul celor sutinute de IPCC, care a preferat sa selecteze doar pasajele convenabile din document.
Marea Britanie, pusa intr-o postura ridicola

Recent, ministrul de Externe britanic, David Miliband, sustinea ca exista o legatura intre inundatiile din Cumbria (nordul Angliei) sau cele din Bangladesh cu incalzirea climei. „Nu trebuie lasati scepticii sa puna opinia politica deasupra faptelor stiintifice. Evenimentele din Cumbria ne arata la ce excese ale vremii poate duce schimbarea climei”, declara Miliband. Or, tocmai ceea ce sustinea el cu fermitate nu are fundament stiintific.

Pana si un consultant al guvernului britanic, Mike Hume, profesor la Tyndall Centre (institut de cercetare in probleme climatice), considera ca nu exista probe reale ca dezastrele naturale au fost agravate de schimbarea climei. „O analiza corecta arata ca aceste pretentii sunt superficiale”, spune Hume. Apoi, insusi Wood-Muir – pe al carui studiu se intemeiaza pozitia eronata a IPCC! – afirma, in 2010, urmatoarele: „Ideea ca costul dezastrelor creste in parte din pricina schimbarii climei este complet inselatoare. Nu putem spune daca este doar o asociere sau cauza si efect”.

Sir de scandaluri in jurul „expertilor” ONU

Dupa esecul Summitului de la Copenhaga, din decembrie, cand nu s-a reusit impunerea unor cote precise de limitare a emisiilor cu efect de sera, scandalurile par sa se tina lant de „expertii” ONU privind clima. Sirul a fost deschis, in toamna, de publicarea unor e-mailuri schimbate de cercetatori de la Universitatea East Anglia si din care reiesea ca s-a incercat ascunderea informatiilor ca temperatura atmosferica nu creste in asa masura in care se sustine oficial. Dupa summit, IPCC a fost tinta criticilor pentru alt avertisment – anume ca ghetarii din Himalaya ar urma sa se topeasca pana in 2035. Ipoteza se baza pe un singur articol din revista New Scientist, din 1999, nu pe un studiu stiintific. Preconizand topirea in trei decenii a ghetarilor, presedintele IPCC, indianul Rajendra Pachauri, a obtinut granturi de cercetare (din UE si SUA) in valoare totala de peste trei milioane euro pentru Institutul de Resurse si Energie de la New Delhi.

Sursa: Gandul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *