Cea mai „verde” energie provine din centralele nucleare

Energia electrica solara, eoliana sau hidro reprezinta o amenintare mult mai serioasa pentru Pamint si atmosfera decit energia atomica, sustine un specialist american in ecologie industriala.

„Sursele regenerabile nu sint -verzi-. Daca am ajunge in punctul in care energia globala ar fi obtinuta din vint, apa sau masa biologica, mediul ar fi grav amenintat”, sustine cercetatorul american Jesse H. Ausubel intr-un articol „eretic” dedicat mijloacelor de producere ecologica a energiei. Si pentru ca respingerea „vedetelor” energiei alternative nu era de ajuns, specialistul de la Universitatea Rockefeller din New York propune o varianta si mai scandaloasa. „Chiar daca va trebui sa se alieze cu industria metanului si cu productia de hidrogen, energia atomica este cea cu adevarat -verde-„, afirma Ausubel in studiul „Surse regenerabile si erezii nucleare”, aparut in „International Journal of Nuclear Governance and Ecology”.
Argumentul „ereticului” om de stiinta american este urmatorul: daca ne-am apuca sa folosim doar energie regenerabila, am impinzi tot Pamintul cu lacuri de acumulare, panouri solare si turbine eoliene, sacrificind din spatiul dedicat agriculturii si punind in pericol speciile naturale. „Sursele regenerabile sint un fel de buticuri de combustibili. Sint atractive atunci cind dimensiunea lor este redusa, dar daca vom incepe sa producem energie regenerabila pe scara larga, urmarile vor fi teribile”, declara Ausubel, citat de revista „New Scientist”. Concluzia sa vine in urma analizei suprafetelor enorme de care ar fi nevoie pentru producerea mondiala de energie alternativa.
Eficienta diverselor resurse alternative este calculata in functie de metrii patrati necesari pentru obtinerea unui watt. Centralele hidroelectrice sint de departe cel mai putin profitabile: din fiecare metru patrat dintr-un lac de acumulare se obtin abia 0,012 W, spune Ausubel. El isi ilustreaza ideea cu ajutorul unui scenariu: „Imaginati-va ca am stringe pe toata suprafata provinciei Ontario, de 900.000 de kilometri patrati, toata apa provenita in acea zona din ploile dintr-un an. S-ar stringe 680.000 de miliarde de litri de apa. Daca apa ar fi trecuta printr-o centrala inalta de 60 de metri, s-ar obtine patru cincimi din energia atomica din Canada”.
Studiul specialistului american in ecologie industriala mai arata ca in cazul masei biologice, se obtin 0,12 W prin folosirea a cite un metru patrat de masa biologica, pe cind energia eoliana are nevoie de o suprafata si mai mica: un metru patrat pentru 1,2 W. Chiar daca energia solara pare mai promitatoare, Ausubel ramine neclintit in „erezia” sa. In termeni de eficienta, energia solara este de departe cea mai atractiva: 150 de kilometri patrati de celule fotovoltaice pot sa produca o energie echivalenta cu cea a unei centrale atomice de 1.000 de megawati. Tinind cont de suprafetele mari pe care ar ocupa-o infrastructura panourilor solare, centralelor hidro sau chiar a turbinelor eoliene, profesorul american conchide ca extinderea acestora ar „viola” natura. „Orice energie regenerabila necesita o infrastructura masiva, incluzind otel, metal, conducte, cabluri si drumuri de acces”, spune Ausubel, citat de „New Scientist”. In plus, nu trebuie uitat ca celulele fotovoltaice contin elementele poluante (cadmiu), barajele hidro dau peste cap ecosisteme intregi, iar paletele centralelor eoliene ciopirtesc pasarile si liliecii. Spre exemplu, ferma cu turbine eoliene Altamont din America ucide peste 40 de acvile de stinca pe an.
Calculele lui Ausubel sint puse la indoiala de colegii sai din domeniul cercetarii energetice. Chiar si atunci cind toata energia SUA ar proveni din panourile solare, acestea ar acoperi abia jumatate din spatiul ocupat azi de autostrazile americane, exemplifica cercetatorul John Turner de la Laboratorul National de Energie Regenerabila. Specialistul citat de „New Scientist” atrage atentia si asupra faptului ca nu toate panourile solare vor confisca din terenurile arabile. „Un sfert din energia solara ar putea fi obtinuta prin acoperirea acoperisurilor cu celule fotovoltaice”, spune Turner. In continuare, el pune degetul pe rana: reziduurile centralelor atomice trebuie depozitate pentru 100.000 de ani in conditii de extrema siguranta.
Ausubel are un raspuns si pentru aceasta obiectie. „Energia atomica anuala de care ar fi nevoie pentru a alimenta un apartament cu 500 de locatari produce deseuri cit o folie cu tablete de aspirina. Daca in urmatorii 500 de ani am produce in toata lumea doar energie atomica, s-ar aduna deseuri de 700 de milioane de tone, mai putin decit cele 800 de milioane de tone de carbune pe care SUA le arde intr-un an pentru a obtine jumatate din energia tarii”, afirma cercetatorul. Dupa care urmeaza erezia suprema: „Energia atomica este verde”, spune Ausubel. Iar acesta este un adevar stiut si de comunitatea stiintifica, spune el, numai ca „desi multi dintre colegi stiu asta, n-o spun, pentru ca e o tema tabu”, declara cercetatorul pentru „New Scientist”.

Asteptari europene

Peste jumatate dintre europeni sint in favoarea folosirii energiei regenerabile, in timp ce abia unu din cinci aproba utilizarea energiei atomice, conform unui eurobarometru publicat la inceputul acestui an. Mai putin de jumatate dintre cetatenii batrinului continent accepta resursele fosile (gazul, carbunele) si aproape jumatate cred ca producerea de energie solara va lua amploare pe viitor. O treime privesc cu speranta spre energia eoliana, aceeasi pondere fiind de parere ca viitorul apartine energiei

Stire publicata in Cotidianul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *