In muntii calcarosi de langa Horezu, pe o suprafata de numai 4.186 de hectare, traiesc cateva zeci de specii de plante si animale unice in Europa, protejate de legile internationale.

Caprele negre, rasii, pisicile salbatice sau jderii de padure sunt numai cateva dintre animalele care pot fi vazute in cel mai mic parc national din Romania. Denumit dupa principalele varfuri ale muntelui pe care-l inconjoara, Parcul Buila Vanturarita e o bijuterie naturala, fiind situat in sudul Muntilor Capatanii.

Parcul a fost infiintat de cativa oameni inimosi din Horezu, care in urma drumetiilor pe munte au vazut ca frumusetile dispar sub privirile prea ingaduitoare ale autoritatilor. Principalul sustinator al infiintarii parcului e Florin Stoican, un tanar geolog care a crescut la poalele Muntilor Capatana. Florin isi aminteste ca degradarea muntelui a inceput la eclipsa din 1999, cand a fost luat cu asalt de catre turisti.

Asociatie dupa muntele sfant al dacilor

Cand a lansat ideea crearii parcului, multi dintre prietenii lui Florin ii spuneau ca e cu capul in nori. Intr-o prima faza, el a infiintat o asociatie de mediu pe care a denumit-o Kogayon, punand in proiectul-program, ca prim obiectiv, infiintarea unui parc protejat langa Horezu. „Atunci cand am infiintat asociatia, voiam sa-l numesc -Geea-, dar am aflat ca exista o alta organizatie cu numele asta. Asa ca, in fata ghiseului, am pus repede numele Kogayon, de la muntele sfant al dacilor. Tot Kogayon se numeste si un mic rozator fosil, un fel de pars”, isi aminteste Florin.

Intre timp, asociatia a atras 120 de oameni incantati de munte, cei mai multi studenti si proaspat absolventi ai unor facultati din domeniul stiintelor naturii, care au ajutat ca voluntari la realizarea hartii parcului. Florin a strans documentatie bazata pe materiale bibliografice si completata cu informatii culese din teren, cu care s-a dus la Academia Romana. Aici a obtinut avizul de infiintare al Parcului National Buila-Vanturarita. Dupa aceasta etapa, a inceput greul, cu delimitarea, zonarea si realizarea hartii parcului.

Doar patru rangeri pentru tot parcul

In prezent, rezervatia este administrata de catre Regia Nationala a Padurilor Romsilva in parteneriat cu Asociatia Kogayon. Parcul cuprinde creasta calcaroasa a Masivului Buila-Vanturarita. Este cel mai mic parc din Romania, cu o suprafata de 4.186 de hectare, fiind situat pe teritoriul localitatilor Costesti, Barbatesti si Baile Olanesti.

Pentru ca accesul pe munte e destul de dificil, parcul cuprinde multe habitate naturale, paduri virgine si pesteri. Biologul parcului e Monica Huidu, care poate da informatii despre fiecare planta de pe munte.

Indicatoarele sunt artizanale

Administratorii parcului incearca sa obtina cat mai multe finantari din proiecte. „Primul nostru proiect a fost realizat in Cheile Bistritei Valcene. Am facut o tabara de corturi de o saptamana, in care am incercat sa schimbam cat de cat in bine imaginea acestui loc, care e din ce in ce mai asaltat de picnicari si alti pseudoturisti”, arata Florin Stoican. El spune ca indicatoarele si cosurile din lemn le-a facut din scandurile pe care i le-au daruit cativa sateni, care-si faceau case si aveau din belsug.

Accesul in parc se poate face fie pe drumul national 67 Ramnicu Valcea-Targu Jiu, fie pe drumul judetean Ramnicu Valcea-Baile Olanesti.

-Omul trebuie sa intervina cat mai putin in natura. Trebuie sa o lase asa cum e. Cariera de calcar Bistrita este principalul obiectiv minier din zona, o rana in coasta muntelui, care a functionat peste 40 de ani fara sa se ia in considerare problema mediului.

Florin Stoican, presedintele Asociatiei Kogayon

Specii rare, protejate de legile internationale

Multe dintre speciile de animale intalnite in parc sunt protejate prin conventii internationale. Caprele negre pot fi vazute pe cheile de la Costesti, mai ales in lunile de vara. In parc, exista cateva tipuri de lilieci pe cale de disparitie in Europa, precum liliacul caramiziu si liliacul cu picioare lungi. De asemenea, pe varfurile muntilor pot fi vazuti rasi si pisici salbatice. Multi dintre copaci sunt „curatati” de insecte rare precum croitorul fagului (foto).

Muntele Capatanii, pazit de rangerii elevi

Parcul National din Muntii Capatanii e printre putinele care au drept paznici rangeri juniori. Anul trecut, mai multe scoli din zona Horezu au dat concurs pentru elevii care voiau sa aiba grija de natura. Pentru ca cererea era foarte mare, din fiecare scoala au fost selectati cate opt elevi. In lunile de vara, micutii au facut aplicatii in parc si au ajutat la marcarea traseelor. Dupa ce au terminat lucrul pe munte, rangerii juniori au realizat expozitii permanente despre parc, in fiecare dintre scolile lor.

Muntele e plin de izvoare cu apa curata

Parcul are o serie de rauri care izvorasc din Muntii Capatanii, multe dintre acestea fiind afluenti ai Oltului. Bistrita e unul dintre principalele rauri, cu izvoarele in Curmatura Zanoaga din Muntii Capatanii. Raul strabate partea calcaroasa a masivului, sapand chei in extremitatea sud-vestica a acestuia, care creeaza peisaje foarte frumoase. Un alt rau e Costesti, care are izvoarele in Curmatura Lespezi.

Raul aduna toate apele de pe versantii nord-vestici ai masivului Capatanii, dar si de pe versantul sudic al Muntelui Cacova. Pe traseele turistice, sunt izvoare precum Priboiul, de unde turistii pot bea apa proaspata. La Izvorul Priboi, se poate ajunge pe traseul care incepe din satul Pietreni, prin Cheile Costesti, unde exista si un adapost special pentru turisti. In plus, apele subterane sunt foarte active si formeaza si surse de apa de tipul izbucnirilor, precum Izvorul Frumos, situat langa schitul Pahonie. Un alt afluent al Oltului e Olanesti, care sapa un sector de chei scurte, dar foarte spectaculoase.

Traseu de ecoturism

Membrii Asociatiei Kogayon si angajatii parcului au reusit sa amenajeze 19 trasee turistice. Pe langa acestea, exista si un traseu de ecoturism care incepe din satul Bistrita, urmeaza firul raului cu acelasi nume, trece prin cheile pe care le taie intre peretii calcarosi ai Muntelui Arnota. De aici, traseul traverseaza inspre est culmea din valea vecina si continua, prin Cheile Costestilor, pana jos in satul Pietreni.

Lungimea traseului e de aproape 10 kilometri si poate fi traversat in ambele sensuri. Traseul e accesibil oricui, pentru ca altitudinea maxima la care ajunge e de 900 de metri. Pe drum, exista si locuri de popas la Manastirea Bistrita, Fantana lui Chirachide, Valea Prislop si Izvorul Priboi. Din loc in loc, exista puncte de informare, unde turistii pot afla amanunte despre obiective precum poiana cu ghiocei sau schitul Papusa.

Sursa: Adevarul

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here