Centrala nucleara de la Cernavoda, fara viitor

0
8
Centrala nucleara de la Cernavoda, fara viitor
Centrala nucleara de la Cernavoda, fara viitor

Construirea unei centrale nucleare in Cehia, la Temelin, in apropiere de granita cu Germania, este pusa sub semnul intrebarii de prudenta guvernelor fata de pericolele presupuse de energia atomica dupa dezastrul din 2011 de la Fukushima, dar si de lipsa de profitabilitate a acestor centrale.

Asemenea proiectelor similare din Romania si Elvetia, contructia a doua reactoare la Temelin, pregatita de companii din Rusia si Statele Unite, ar putea pierde sursele de finantare, pe fondul reducerii cererii pentru electricitate in Europa si scaderii sprijinului politic pentru industria energiei nucleare, potrivit analistilor si investitorilor intervievati de Bloomberg.

„Viitorul energiei nucleare in Europa este intr-adevar foarte intunecat. Astfel de investitii necesita prea mult capital, prea mult timp si sunt pur si simplu prea riscante”, comenteaza de la Paris Mycle Schneider, consultant independent pe probleme de energie nucleara.

Abandonarea proiectului de la Temelin, dezvoltat de compania CEZ, ar reprezenta o noua lovitura grea pentru industria nucleara din Europa, dupa ce Germania a anuntat inchiderea tuturor reactoarelor in termen de 10 ani, iar Italia si Elvetia au renuntat la planurile de extindere a capacitatii de generare din surse atomice, ca reactie la catastrofa din 2011 de la centrala Fukushima din Japonia.

Constructorii proiectului CEZ sunt grupul rus Rosatom si compania americana Westinghouse Electric.

Proiecte aflate in derulare in Franta si Finlanda sunt afectate de intarzieri si depasirea cheltuielilor prevazute. Cehia si Marea Britanie sunt considerate statele UE cu cele mai ferme angajamente fata de construirea unor noi unitati de generare a energiei nucleare, insa proiectele din ambele tari sunt puse acum sub semnul intrebarii.

„In acest moment, proiectul de la Temelin nu are nicio logica de piata. Construirea reactoarelor ar fi incredibil de riscanta pentru CEZ si pentru Republica Ceha in general”, a declarat Michal Snobr, actionar la CEZ si consultat pe probleme de energie la J&T Bank, Praga.

In Marea Britanie, grupul Centrica s-a retras la inceputul lunii februarie dintr-un proiect care viza constructia mai multor reactoare nucleare. Gigantul francez Electricite de France a amenintat imediat cu retragerea, daca guvernul britanic nu va oferi garantii ca proiectul va fi profitabil.

Situatia proiectului britanic este o veste proasta pentru CEZ, care miza pe acelasi model de sprijin guvernamental pentru realizarea lucrarilor la Temelin.

Compania ceha de stat a cerut guvernului sa ofere garantii ca preturile la electricitate vor fi mentinute la un nivel suficient pentru a asigura randamentul investitiei, a declarat directorul financiar al CEZ, Martin Novak, intr-un interviu acordat Bloomberg la inceputul lunii februarie.

„Negocierile abia au inceput. Pentru un astfel de sprijin este nevoie de un larg consens la nivelul intregului spectru politic, care sa dureze foarte mult timp”, noteaza acesta.

In Germania, preturile en-gros la energie au scazut cu peste 50% din 2008, pe fondul conditiilor economice dificile din Europa si cresterii capacitatii instalate in turbine eoliene si panouri solare, in timp ce scaderea la un minim record a preturilor certificatelor verzi pentru emisii poluante a eliminat avantajul energiei nucleare fata de cea obtinuta din surse conventionale.

In acelasi timp, proiectele aflate in dezvoltare si centralele existente sunt verificate mai strict, cu conditii tehnice mult mai stringente, iar consensul politic a devenit predominant nefavorabil energiei nucleare, in urma incidentului grav de la Fukushima.

Investitiile in energie nucleara au probleme si in alte parti ale Europei de Est, precum Romania, Bulgaria si Lituania, noteaza Bloomberg. Bucurestiul incearca sa gaseasca investitori pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda dupa ce RWE (Germania), GDF Suez (Franta), Iberdrola (Spania) si CEZ s-au retras in 2011 din proiectul de 4 miliarde euro. Proiectul bulgaresc de la Belene, estimat la 6,3 miliarde euro, duce de asemenea lipsa de surse de finantare, iar guvernul Lituaniei a inceput o reevaluare a proiectului pentru un reactor de 1.350 MW la Visaginas, respins de electorat intr-un referendum in octombrie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here