Cercetator roman: defrisarile masive de paduri au fost mana cereascaa pentru Delta Dunarii

Cercetator roman: defrisarile MASIVE de paduri au fost mana cereascaa pentru Delta Dunarii

Liviu Giosan, cercetator la „Woods Hole Oceanographic Institute” in Statele Unite, lanseaza o ipoteza soc: actiunea, adesea salbatica, a omului asupra mediului inconjurator a sporit dimensiunile si biodiversitatea unuia dintre cele mai frumoase locuri din Europa, aflat pe teritoriul Romaniei.

Actiunea omului asupra Deltei Dunarii nu a fost intotdeauna negativa. Defrisari masive pentru a face loc agriculturii si pastoritului au afectat intreg Bazinul Dunarii inca de pe timpul Imperiului Roman, dar in ultimul mileniu care a precedat industrializarea, oamenii au taiat paduri in special in Romania, Bulgaria, Serbia si Ungaria. Efectele acestor despaduriri istorice au fost prezentate intr-un studiu publicat in „Scientific Reports”, un nou jurnal al trustului Nature, de o echipa condusa de Liviu Giosan si care mai cuprinde alti doi cercetatori romani.

„In lipsa padurilor, eroziunea solului in bazinul Dunarii a crescut, si o cantitate mult mai mare de aluviuni a ajuns in Delta Dunarii, marindu-i volumul. In acelasi timp, nutrientii din sol carati de Dunare au transformat intreaga Marea Neagra. Cu nutrienti din belsug, planctonul – organisme marine care constituie hrana pestilor – a explodat ca diversitate si, foarte probabil, a dus la cresterea productivitatii piscicole a Marii Negre. In acelasi timp, Delta si-a dublat suprafata in ultima mie de ani si a devenit si ea mult mai diversa si productiva. S-au format noi lacuri, mlastini, s-au extins lagune care pot gazdui forme de viata cat mai diferite, de la cele microscopice, pana la pasari si pesti.”, ne-a explicat Liviu Giosan.

Istoria salveaza Delta

Fara indoiala actiunea benefica a omului asupra Deltei Dunarii (prin defrisari masive) a fost una inconstienta si a inceput cu un mileniu in urma sau poate si mai devreme. Liviu Giosan atrage atentia ca toata lumea interesata de soarta Deltei si a Marii Negre trebuie sa intelega ca „Natura” a incetat demult sa mai fie „naturala”. „Daca am restaura Marea si Delta la starea lor naturala, ele ar fi mai putin diverse si productive decat au ajuns azi dupa actiunea milenara a omului. Dar in toate este nevoie de a gasi un echilibru.”

E drept, la sfarsitul perioadei comuniste Marea Neagra devenise foarte poluata. „Excesele agriculturii pe scara industriala, industrializarea masiva de dupa 1945 au adus pe toate raurile care, ulterior, se varsau in Dunare, un numar urias de deseuri toxice. In acelasi timp, constructia de baraje a scazut dramatic cantitatea de aluviuni care sustinea Delta. Moartea acestor industrii poluante de dupa 1990 au contribuit la insanatosirea in mare masura a Marii Negre. Daca industrializarea comunista a insemnat condamnarea Deltei si Marii Negre la un lung si dureros declin, defrisarile masive ale stramosilor nostri ne-au transmis o Delta mai productiva si mai diversa.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *