Recent, China a interzis importul de deșeuri din plastic, ceea ce afectează masiv in special Europa și SUA. Plasticul care avea cele mai mari șanse să fie reciclat în Europa era cel curat și de calitate bună. Pentru restul, cea mai simplă opțiune era exportul spre țări cu forță de muncă ieftină și standarde scăzute de protecția mediului, iar asta însemna în principal spre China. Acesta este principalul motiv pentru care, la inceputul lunii septembrie, am pornit spre China, pe drumul deșeurilor, al consumerismului și al incineratoarelor. Izolat am identificat și modele de bune practici precum compostul din Chengdu.
Primul oraș vizitat a fost Chengdu, un oraș cu o populație de aproximativ 16 milioane de locuitori, este unul dintre cele mai dezvoltate centre urbanistice din China. Are construcții noi, bulevarde largi, și o rețea diversificată de mijloace de transport în comun, dintre care 6 linii de metrou + alte 4 în construcție. Mai mult decât atât, odată cu schimbarea de paradigmă a Chinei în ceea ce privește orientarea economiei către o economie consum, presiunea exercitată asupra mediului înconjurător a devenit una din ce în ce mare.
Vizita mea în Chengdu a început din prima zi cu o masă bogată. Imediat ce am ajuns la hotel, după 20 de ore de zbor și puțin somn, am fost chemată să mă alătur grupului mare și pestriț pentru a merge la cină. Cu toate că nu ne cunoșteam dinainte, conversația s-a înfiripat instant. Am fost întrebată despre ONG-ul pe care îl reprezint, cu ce anume se ocupă, câți voluntari avem, ce cauză mare susținem în prezent, etc. Le-am spus că suntem o voce sonoră la nivel de țară, că avem voluntari destui încât să ne putem face treaba și că răspundem activ solicitărilor privind probleme de mediu, ori de câte ori este posibil.
Cu acel prilej am cunoscut-o și pe Alain, pe numele ei englezesc, partenerul meu în acest proiect și un voluntar activ al Zero Waste Shenzhen. Liderul lor, Maoda, este cel mai cunoscut personaj în lupta pentru un mediu curat din China. Toți participanții la workshop, chinezi sau europeni, auziseră de el la un moment dat sau avuseseră ocazia să îl cunoască personal, și îi foloseau drept referință, atunci când îmi recomandau activiști din domeniu cu care să iau legătura pe timpul șederii mele în China. Între timp, masa noastră s-a umplut cu bucate de tot felul, așa că următoarea oră și ceva am vorbit numai despre mâncare.
A doua zi, la ora 9 dimineața, eram cu toții în sala de conferințe pentru prima sesiune de prezentări și workshopuri. Fiecare dintre ONG-urile participante în proiect a trimis cât un reprezentant la workshop, care ne-a vorbit, pe scurt, despre misiunea lor și despre proiectele pe care le desfășoară. Printre ONG-urile europene pe probleme de mediu s-au numărat: Go green (Macedonia), Green Circle (Hungary), the European Environmental Bureau (Belgium), Institute for Climate and Economics (France), etc.
Unul dintre workshopurile mele favorite a fost despre obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU propuse pentru anul 2018 ( SDG – soustainable development goals), șapte dintre care abordează direct probleme de mediu. Fiecare dintre noi a ales 3 obiective, iar la final 12 dintre obiectivele cu cele mai multe voturi au fost puse pe patru mese, în mod aleatoriu. Sarcina fiecărei echipe a fost aceea de a construi un plan de acțiune care să răspundă simultan la toate cele 3 obiective. Acest exercițiu ne-a demonstrat că totul este interconectat și că un mediu sănătos presupune concomitent sănătatea aerului, a solului, apei, florei, faunei, cât și a comunităților umane.
Într-o altă zi, am mers în vizită la Roots & Shoots, unul dintre cele mai active ONG locale în probleme de mediu. Zhaolu, unul dintre voluntarii Roots&Shoots, ne-a povestit despre cel mai recent proiect de-al lor. Acum un an, și-au propus să determine cât mai multe comunități din Chengdu să recicleze deșeurile alimentare, prin transformarea lor în compost. Modelul pe care doreau să îl urmeze era cel al orașului Bangalore din India, care reciclează mare parte din deșeurile biodegradabile, remarcându-se prin metodele sale ingenioase de a produce compost.
Provocarea cea mai mare a voluntarilor Roots & Shoots a fost să găsească o comunitate care să participe în program. Majoritatea refuzurilor erau legate de frica față de mirosul care ar fi fost generat de compost, în procesul său de maturare. După 6 luni de căutări, au primit în sfârșit un răspuns favorabil de la o comunitate formată din 85 gospodării. Entuziasmați, voluntarii s-au pus pe treabă. Au început prin a educa membrii comunități cum să separe deșeurile între ele, astfel încât să rămână doar resturile care pot fi folosite pentru compost.
Încă din prima săptămână au adunat suficient material pentru a începe compostul propriu-zis. Era prima dată când încercau așa ceva. În teorie totul suna ușor, însă când s-au apucat de treabă și-au dat seama că nu au nici un fel de material care să le explice ce și cum anume trebuie procedat pentru a reuși. Așadar, ingredientele lor pentru compost au început curând să emane un miros greu de suportat, pentru că nu erau aerisite suficient. „Am vrut să renunț, ne-a spus Zhaolu, nu știu cum de n-am renunțat.”
În cele din urmă, după multe căutări, au dat peste o broșură care explica pașii exacți din spatele obținerii compostului. Astfel, după un nou rând de ajustări la echipamentul din dotare, conform cu indicațiile din broșură, munca lor a dat în sfârșit roade. Containerele nu mai emanau miros urât, iar după 40 de zile, compostul a fost gata de împrăștiat în grădină. După acea mică victorie, comunitatea a continuat să recicleze, cu ajutorul voluntarilor Roots & Shoots. ”Ce am făcut noi este doar un pas minuscul,” a spus Zhaolu, ”dar este un pas înainte. Puterea exemplului este cel mai puternic imbold către schimbare.”
Marea partea a deșeurilor din oraș, însă, continuă să fie gestionată în mod tradițional, și anume, fie prin depozitare la gropile de gunoi, ori prin incinerate. În prezent Chengdu are 3 mari incineratoare, operate de 3 companii: Chengdu Zhongyou Renewable Energy Co. Ltd.( 成都中节能再生能源有限公司), Chengdu Jiujiang Environmental Protection Power Co. Ltd. (成都九江环保发电有限公司) și Chengdu Xingrong Renewable Energy Co., Ltd. (成都市兴蓉再生能源有限公司).
Chiar dacă se știe despre impactul negativ pe care incineratoarele îl au asupra sănătății și mediului, autoritățile centrale au dat de înțeles că nu au în plan reducerea numărului de incineratoare, ci dimpotrivă, se construiesc unele noi.
Acest lucru arată că în acest moment nu există nici o altă strategie care să poată face față la fel de lesne cantității mare de deșeuri solide generate zilnic în marile orașe. Dintre toate, plasticul este unul dintre cele mai prost gestionate materiale, având în vedere potențialul său de reciclare. Deși în 2008 a fost adoptată o lege care aborda problema plasticului, aceasta a avut serioase lacune de formulare, fapt care a dus la o aplicare defectuoasă. Principalul impediment a fost acela că legea impunea o taxă doar pentru pungile de plastic cu toartă, neacoperind ambalajele ermetice și celelalte tipuri de pungi din plastic. Drept urmare, consumul de pungi de plastic nu a fost cu nimic influențat de această lege, ba dimpotrivă, a crescut constant, pe măsură ce nivel de trai al populației s-a ameliorat.
Alain mi-a spus că in prezent există peste 359 de incineratoare în toată țara, iar până în anul 2020 numărul acestora va crește la 500. Cum aceste informații nu au fost făcute încă publice de către guvern, ci au fost vehiculate cu prilejul unor conferințe cu ușile închise, mi-a fost imposibil să le confirm dintr-o altă sursă. Totuși, voluntari precum Alain și Zhaolu mi-au dat speranță că și China își poate găsi drumul către a-și forma propriile orașe verzi. Dintre ele, Chengdu, le va arăta, poate, traseul de urmat pe drumul compostului.
Acest articol a fost scris ca urmare a participării la The EU-China NGO Twinning Program 2018, program finanțat de Bosh Stftung and Asienhaus, în parteneriat cu CANGO China. Pe durata programului autorul articolului a participat într-un schimb de experiențe de 1 lună în China, partenerul chinez din proiect fiind Zero Waste Shenzhen.
