Cresterea economica a Chinei a dus la o crestere exponentiala a poluarii. Masurile adoptate de guvernul chinez pentru reducerea poluarii sunt insesizabile. Nici in ceea ce priveste apele, China nu este o tara curata. Deseurile toxice varsate in rauri afecteaza fauna si flora, dar, mai grav, ajung in Ocean, unde rad tot ce prind in cale. Sunt atat de concentrate incat disolutia lor necesita zeci de ani. Vietnam si India ocupa locul II si III in ceea ce priveste poluarea.
Cea mai mare tara de pe Glob in ceea ce priveste numarul de locuitori cunoaste de cativa ani incoace un bum economic fara precedent. Aceste cresteri au insa si un risc: cel al poluarii. Desigur, daca s-ar fi facut investitii in tehnologii ar fi redus poluarea, dar costurile per produs finit ar fi crescut exponential cu dotarile. Atunci au ales sa produca cat mai mult si cat mai ieftin lucru care aduce China pe locul I la exporturi. In plus, tara isi obtine peste 70 la suta din energie din arderea carbunelui, ceea ce o face principalul producator mondial de gaze cu efect de sera.
Rasaritul de soare doar pe ecrane
La un moment dat, poluarea a fost atat de mare in metropola Beijing incat nu se vedea soarele. Cele 20 de milioane de locuitori au putut vedea rasaritul de soare doar pe ecrane. Ambasada Statelor Unite din Beijing a trimis mesaje de avertizare ca indexul calitatii aerului a depasit 500 micrograme pe metru cub, limita superioara a intervalului masurabil, scrie New York Times. Organizatia Mondiala a Sanatatii anunta ca nivelul de poluare a depasit de peste 20 de ori norma maxima admisa, motiv pentru care le-a recomandat oamenilor sa nu iasa din casa. Oficialii chinezi au ordonat inchiderea unor autostrazi, in timp ce vizibilitatea in anumite parti ale orasului a scazut sub 500 de metri. In anul 2013, turismul din capitala chineza a suferit o scadere masiva, de peste 10 procente, pe fondul cronicizarii poluarii in oras. Un studiu recent a aratat ca poluarea a dus la moartea a 1,2 milioane de persoane, in 2010. In medie, un locuitor din Beijing traieste cu 5 ani mai putin decat un locuitor din sudul Chinei, din cauza poluarii excesive produse de termocentralele care folosesc ca materie prima carbunele.
Crescand salariile scad poluarea
Partidul Comunist, aflat la putere in China, exercita presiuni pentru marirea salariilor, astfel incat sa pastreze sprijinul populatiei si sa accelereze reorientarea economiei de la productia industriala cu grad ridicat de poluare catre servicii. Autoritatile din Shenzhen, provincia Guangdong, au anuntat deja o crestere salariala de 13%, in timp ce in Yangzhou, provincia Jiangsu, majorarea se va situa la 15,6%.”Trendul transferului bazelor de productie la costuri ieftine catre tari din Asia de Sud-Est se va accelera”, a declarat Shen Jianguang, economist sef pentru Asia la Mizuho Hong Kong. Intarirea monedei Chinei si controalele mai stricte privind poluarea mediului contribuie, de asemenea, la mutarea de fabrici catre tari precum Bangladesh, Vietnam si Cambodgia. Cresterea salariilor a determinat companii precum Nike sa caute costuri mai mici in Vietnam. China risca astfel o incetinire economica mai puternica, daca inregistreaza dificultati in tranzitia catre productia de bunuri cu valoare adaugata mai ridicata.
Pangasius, un peste cu otrava
Pestele Pangas sau Pangasius provine din Vietnam, unde este crescut industrial de-a lungul raului Mekong. Este foarte accesibil ca pret si este consumat mai ales in Europa. Consumul acestuia este insa periculos pentru sanatate, din cauza otravii pe care o contine. Intr-o perioada scurta de timp, pestele Pangasius a crescut in popularitate in Franta si in intreaga Europa, in special, datorita pretului foarte accesibil. Se vinde mai ales ca fileuri fara oase si are o aroma si textura blanda, multi l-ar compara cu codul pescuit in apele reci din nord. Pangasius are un nivel ridicat de otravuri si bacterii care provin din raul Mekong, unul dintre cele mai poluate rauri de pe planeta. Aici sunt crescuti Pangasius, iar industriile dezvoltate de-a lungul raului arunca substante chimice si deseuri direct in el. Conform specialistilor francezi, Pangasius nu este un peste ecologic, ci este un experiment genetic creat pentru a curata raul Mekong de diferitele otravuri si microorganisme. Pentru ca cererea a devenit foarte mare pe pietele din intreaga lume, deseori sunt injectati cu hormoni proveniti din urina deshidratata deoarece s-a constatat ca astfel pestii cresc mai repede si carnea lor devine mai „pufoasa”. Pestele este hranit cu ramasite de pesti morti, uscati si macinati sub forma unei faini, care mai contine manioc (arbust tropical din care se extrage o faina hranitoare), soia si resturi de cereale. Astfel pangasius, creste de patru ori mai rapid decat in natura.
30 de ani de la dezastrul din Bhopal-India
Anul acesta se implinesc 30 de ani de la dezastrul toxic de la Bhopal. In prezent, apa din panza freatica din jurul fabricii din orasul indian Bhopal este contaminata cu chimicale toxice, iar specialistii considera aceasta situatie „cel de-al doilea dezastru de la Bhopal”, dupa cel din 1984, cand o scurgere de gaze de la fabrica chimica a ucis peste 20.000 de persoane si a afectat si generatiile urmatoare. Apa din regiunea in care a avut loc cel mai mare dezastru din India otraveste inca mii de oameni, potrivit unei noi analize. Mostrele prelevate de catre o organizatie sanitara indiana, de pe o raza de trei kilometri din jurul sitului fabricii, au aratat ca panza freatica contine cel putin 16 elemente chimice poluante, la nivele cu mult peste limitele de siguranta ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Una dintre substantele poluante, tetraclorura de carbon, interzisa in SUA din 1970, a fost depistata la un nivel de 2.400 de ori mai mare decat cel maximum admis. Panza freatica contaminata duce la aglomerari de chimicale si metale grele in sol, plante si organismul animalelor si localnicilor. Un studiu preliminar al unei clinici de specialitate arata ca unul din 25 de copii din zona sunt nascuti cu malformatii congenitale.
Sfantul Toxic Gange-India
Pentru indianul obisnuit, fluviul Gange este sacru, pentru turistul strain este una dintre cele mai poluate ape din lume, care afecteaza peste 400 milioane de oameni. De unde? Pe malurile Gangelui isi are sediul cel mai mare producator de piele, la nivel mondial, iar substantele chimice dupa prelucrarea pieilor sunt deversate in fluviu. Apoi, dupa incinerarea mortilor, cenusa si oasele sunt aruncate tot in Gange. Acest lucru s-a intamplat si in trecut cu oameni ucisi de holera, iar astazi oamenii socotiti sfinti, (femeile insarcinate, oamenii ucisi de holera sau de muscatura de sarpe, copiii mai mici de 5 ani si saracii) – nu sunt incinerati, ci sunt lasati sa pluteasca pe ape pana la descompunere. In orasul sfant Varanasi, apele raului Gange, care masoara 6,4 km latime la terasele pentru scaldat, sunt o „supa maro de excremente si afluenti industriali, spun reprezentantii internationali care au cercetat nivelul de poluare din fluviu. „Apa de aici contine 60.000 bacterii coliforme fecale la 100 ml, de 120 de ori peste limita oficiala de 500 coliformi fecali/100 ml. La aceasta concentratie, scaldatul in apa raului este riscant”, se arata intr-un studiu publicat in „The Economist”, privind poluarea din India. Ce s-a facut pentru curatarea raului? Putin, ar spune unii, dat fiind faptul ca situatia e cam aceeasi de ani buni. Incercari au existat: intre anii 1985-2000 s-a initiat Planul de Actiune Ganga, menit sa curete fluviul, dar intr-un final acest plan a fost descrise drept „un esec”. La sfarsitul anului 2009, Banca Mondiala a convenit sa acorde Indiei un imprumut de 1 miliard de dolari pentru a curata fluviul, costul intregii operatiuni fiind estimat la 1,5 miliarde dolari. Peste toate acestea se suprapune imaginea a milioane de oameni saraci care folosesc zilnic apa fluviului pentru a se imbaia, pentru a spala rufele sau pentru a gati.
