Circa 70 hectare de teren degradat au fost impadurite in patru sate ale comunei

0
20
Circa 70 hectare de teren degradat au fost impadurite in patru sate ale comunei
Circa 70 hectare de teren degradat au fost impadurite in patru sate ale comunei

Satele Budestiului erau ocolite de ploi, iar terenurile se degradau, de aici porneste povestea unui proiect de succes al administratiei locale si al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic li de Vanatoare Cluj-Napoca. De-a lungul timpului, padurile naturale din aceasta zona au fost defrisate si inlocuite cu plante de cultura ori au fost transformate in pasuni si fanate, dar exploatarea nerationala si pasunatul intensiv au condus la degradarea terenului.
Comuna Budesti (sau Vecea) era una dintre cele mai deficitare unitati administrativ-teritoriale din Bistrita-Nasaud din punct de vedere al gradului de acoperire cu padure. Adica, din suprafata de 5325 hectare a comunei, doar 4,23% reprezenta fond forestier.
De la aceste realitati, inca de acum sapte ani, au fost identificate patru perimetre de ameliorare a terenurilor degradate – Budesti, Budesti Fanate, Tagu si Tagsor – pentru impadurirea unei suprafete de circa 110 hecatre, cu finantare de la bugetul de stat si din fondul de ameliorare constituit la nivelul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice. Studiile de fezabilitate au fost aprobate in 2007, dar lucrarile au debutat abia in 2012 si doar pe trei perimetre. Asta pentru ca autoritatile locale nu aveau culoarea potrivita…
In mai 2013, Budestiul se lauda cu aproape 70 hectare „in plus” la fondul forestier, desi mai este mult de munca si in urmatorii ani. Este o mostenire pentru generatiile viitoare, spunea primarul Vasile Codrea, in cadrul sedintei Colegiului Prefectural, care s-a desfasurat, in premiera, „in deplasare”.
***
Potrivit inspectorului sef Istrate Stetco, cele trei obiective de investitii demarate in 2012- Budesti-27,06 ha, Tagu-20,06 ha si Tagsor -21,93 ha – au o valoare totala de 1.348.393 lei (fara TVA). Primavara trecuta, au fost plantati circa 472.290 de puieti, dintr-o mare diversitate de specii de arbori si arbusti, precum gorun, pin, frasin, paltin, cires, malin american, paducel, catina, salcioara etc. “Din pacate, seceta indelungata si temperaturile excesiv de ridicate din anul 2012 (temperaturi frecvente la nivelul solului de 60-65ºC), au afectat plantatiile instalate si au dus la calamitarea partiala a acestora, astfel incat in aceasta primavara au fost executate, pe langa completarile curente, lucrari de refacere a calamitatilor”, a prezentat seful IRTSV Cluj-Napoca.
Pentru zonele cu eroziune puternica in adancime, ravenate, s-au prevazut lucrari speciale de consolidare a terenului prin amenajarea de terase sprijinite pe gardulete din nuiele pe o lungime de peste 2000 metri.
Pentru asigurarea reusitei plantatiilor s-au prevazut lucrari de completari ale pierderilor si lucrari de intretinere a plantatiilor (mobilizari de sol, recepari, revizuiri, descoplesiri) si de combatere a daunatorilor, lucrari esalonate de-a lungul celor sase ani de executie. De asemenea, pentru protejarea plantatiilor, in principal impotriva pasunatului si a animalelor salbatice, a fost prevazuta asigurarea pazei si imprejmuirea plantatiilor cu gard din sarma ghimpata pe o lungime totala de 10,48 km, precum si santuri de minim sanitar.
“Prin aplicarea acestei investitii de ameliorare silvica, se urmareste imbunatatirea conditiilor climatice zonale, protejarea terenurilor agricole invecinate si, nu in ultimul rand, cresterea suprafetei de padure, care va avea efecte benefice pe termen lung atat din punct de vedere economic, tinand cont de lipsa de material lemnos din zona, cat si din punct de vedere peisagistic”, a concluzionat inspectorul sef Istrate Stetco.

***
Pentru cel de-al patrulea obiectiv, Budesti Fanate, cu o suprafata de circa 41,07 ha, desi s-a incercat obtinerea unei finantari, in anul 2011, prin Administratia Fondului de Mediu, inca nu s-au obtinut aprobarile necesare. Foarte probabil, proiectul va fi promovat, anul acesta, pentru finantare prin ITRSV Cluj-Napoca.

***
In context, a fost ridicata si problema atragerii fondurilor europene pentru impadurirea terenurilor, prin Masura 221 din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. In judetul nostru, doar trei astfel de proiecte au fost declarate eligibile, iar numarul acestora nu este impresionant nici la nivel national. Si asta, pentru ca „ghidul solicitantului” este stufos, dificil, nu exista consultanti in acest domeniu si nici prea multe firme care „impaduresc” , nu doar „exploateaza”.
Drept raspuns, directorul executiv Sorin Mares de la Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, a mentionat ca, pentru exercitiul financiar 2014-2020, trebuie stabilite clar o serie de prioritati. „Birocratia” care planeaza asupra acestor proiecte cu finantare europeana are o explicatie clara: pentru ca multi au incercat sa fraudeze din fonduri europene, criteriile de selectie au fost inasprite. Nu de alta, dar si europenilor le-ar conveni ca banii sa nu fie cheltuiti in Romania si sa se intoarca in Vest.
***
A fost o prima incercare de a a rupe rutina acestor sedinte de Colegiu Prefectural, din sala Palatului Administrativ la Caminul Cultural.
„Este momentul sa iesim din birouri si sa vedem realitatile judetului nostru asa cum sunt ele. Nevoile comunitatilor din judet sunt de foarte mult vehiculate, dar institutiile, poate din prea multa birocratie, nu reusesc sa fie mai pragmatice.
Am hotarat sa facem aceasta intalnire in aceasta zona, printre cele mai sarace din Bistrita-Nasaud, dar care are cateva exemple de reusita. Consider ca aceasta investitie este un exemplu de buna practica si pentru alte comune din judetul nostru”, a argumentat subprefectul Ovidiu Frent decizia de a-i duce pe sefii institutiilor deconcentrate in locul de unde „incepe Bistrita-Nasaud”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here