Circuitul balegarului in natura trece pe la guvern

Taranii ar putea fi obligati sa aleaga gunoiul de grajd si sa-l transporte apoi la un depozit. Ulterior il vor putea ridica de acolo, pentru a-l imprastia pe camp.circuitul balegarului

Un proiect de hotarare de guvern ar putea complica viata celor care au animale in batatura. Pentru a controla una dintre principalele surse de poluare ale terenurilor agricole, executivul vrea sa-i oblige pe tarani sa selecteze balegarul adunat in grajd si sa-l depoziteze apoi fie pe platforme special amenajate, fie in „gropi comunale pentru balegar”, construite in 11 comune din toata tara.

„95% din banii necesari construirii acestor gropi provin printr-un imprumut luat de la Banca Mondiala si 5% de la fiecare primarie”, potrivit unui proiect de hotarare de guvern elaborat de specialistii Ministerului Mediului.

Atunci cand va veni vremea pentru fertilizarea solului – numai in perioade delimitate cu precizie – taranii vor putea merge pentru a ridica o cantitate de balegar egala cu cea depozitata. „Daca vor mai mult, daca n-au la dispozitie un mijloc de transport sau n-au cu ce sa imprastie ingrasamantul, gospodarii vor trebui sa plateasca”, explica oficialii de la Mediu.

Tot acest proces va fi supravegheat de autoritatile locale, care vor nota de la ce animale provine ingrasamantul si cantitatea de balegar imprastiata.

„Statul chiar vrea sa ne aduca la sapa de lemn”

„Beneficiarii” proiectului au pareri impartite. Alexandru Chirila din comuna Sancel, judetul Alba, se afla intr-o situatie oarecum ingrata: are porci, o vaca si pasari, dar nu are caruta sau tractor.

„Acum mai trebuie sa platesc o taxa pentru ridicarea lui si alta ca sa-mi arunce dupa aceea gunoiul meu pe teren. Nu mi se pare corect. Vad ca statul chiar vrea sa ne aduca la sapa de lemn”, se plange taranul.

De dupa gard, un alt gospodar, care are cinci vaci si un tractor, spune ca i se pare o masura buna: „N-o sa-mi mai miroasa in curte. O sa-l duc cu tractorul meu”.

2.000 de localitati au panza freatica poluata

In sustinerea proiectului, specialistii de la Ministerul Mediului vorbesc si despre felul in care masura va starpi „o amenintare directa la adresa sanatatii”. „Problemele cu care se confrunta mediul rural in domeniul gestionarii gunoiului de grajd au un impact major asupra societatii civile, reprezinta o amenintare directa la adresa sanatatii si au efect advers asupra calitatii vietii”, arata acestia.

In plus, balegarul este principala sursa de poluare a apelor subterane cu nitrati si nitriti. „2.000 de localitati din Romania au panza freatica poluata. Multe gospodarii au fantani in curte, din care scot apa pentru prepararea hranei, fapt ce duce la imbolnaviri si chiar la decese”, explica reprezentantii de la Mediu.

Daca vor sa scape de o munca in plus, taranii pot solicita si alte „servicii”. „In perioadele in care aplicarea gunoiului de grajd e permisa, gospodarii pot solicita transportul si imprastierea pe camp a balegarului cu ajutorul echipamentelor asigurate prin proiect, platind pentru serviciu”, se mai arata in document.

Sezoane pentru ingrasaminte

In februarie, EVZ scria despre hotararea autoritatilor de a impune imprastierea gunoiului de grajd doar in anumite perioade. Astfel, ingrasamantul va putea fi folosit pentru culturi de toamna doar intre 1 februarie si 30 octombrie, iar gunoiul animalier fermentat (mranita) si dejectiile lichide – intre 15 ianuarie si 30 octombrie. Pana atunci, satenii care au animale vor trebui sa betoneze un loc unde sa depoziteze excrementele animalelor.

In cazul culturilor de primavara, gunoiul de grajd poate fi dus pe camp intre 1 ianuarie si 30 iunie, respectiv intre 1 septembrie si 31 decembrie, in timp ce mranita si dejectiile lichide – doar intre 15 ianuarie si 30 iunie.

EFECTE

Nitratii pot provoca boli grave
* O persoana care bea apa poluata cu nitrati – proveniti din dejectiile animaliere – risca tulburari de memorie, de concentrare si ameteli. In plus, inima, plamanii si creierul celui care o bea nu mai sunt bine oxigenate. Totodata, in astfel de cazuri poate aparea si cancerul, avertizeaza profesorul doctor Gheor ghe Mencinicopschi, specialist in alimentatie.
* Sudul Romaniei figureaza printre zonele din UE cu cele mai crescute niveluri de nitrati, arata un raport referitor la implementarea Directivei Nitratilor, publicat recent de Comisia Europeana, respectiv un document elaborat de Ministerul Mediului.

Sursa: Evenimentul Zilei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *