Schimbarea climei a fost fatala civilizatiei maya

Schimbarea climei a fost fatala civilizatiei maya

Schimbarea climei, care a cauzat o lunga seceta cu efecte catastrofale, a fost fatala civilizatiei maya, afirma autorii unui studiu publicat joi in Statele Unite, care confirma astfel o ipoteza pana acum controversata.

„Splendoarea si prabusirea imperiului maya reprezinta exemplul insusi al unei civilizatii sofisticate care a fost incapabila sa se adapteze la schimbarea climatica„, subliniaza James Baldini, de la Departamentul de Stiinte ale Pamantului din cadrul universitatii britanice Durham, unul dintre principalii autori ai acestui studiu, publicat in revista americana Science.

 „Perioade cu pluviozitate exceptionala (450 – 660 e.n.) au crescut mai intai productivitatea sistemelor agricole maya, antrenand o puternicaexpansiune a populatiei si o supraexploatare a resurselor „, a adaugat acelasi cercetator.

Apoi, clima a devenit din ce in ce mai secetoasa, provocand o epuizare a resurselor, o destabilizare a sistemului politic si aparitia razboaielor, afirma James Baldini. „Dupa ani de privatiuni, o seceta, care a durat aproape un secol, din 1020 e.n. pana in 1100 e.n., a pecetluit definitiv destinul civilizatiei maya”, a adaugat el.

Rolul jucat de schimbarea climei in disparitia civilizatiei clasice maya a fost deja evidentiat, insa aceasta teorie a ramas pana acum controversata, din cauza incertitudinilor referitoare la precedentele date climaterice.

Pentru noul studiu, oamenii de stiinta au reusit sa reconstituie perioadele de ploaie si de seceta pe parcursul ultimilor 2.000 de ani in regiunea in care traia populatia maya, intre Mexic, Belize, Guatemala si Honduras.

Pentru a realiza acest lucru, ei au analizat compozitia chimica a stalagmitelor din pestera Yok Balum din Belize, situata la 1,5 kilometri de situl maya din Uxbenka si apropiata de marile centre maya.

Intrucat populatia maya repertoriza cu meticulozitate evenimentele politice in povestiri pe care le gravau pe monumente din piatra, autorii studiului au putut sa compare istoria climatului din regiune si schimbarile in frecventa conflictelor si a altor evenimente marcante.

„Textele istorice gravate pe aceste pietre furnizeaza un registru de date foarte bogat, vorbind despre razboaie, casatorii si urcarile regilor si ale reginelor pe tron, dar si capturile de razboinici din grupurile rivale”, afirma Martha Macri, de la Universitatea Califiornia din Davis, coautoare a studiului.

„Toate evenimentele sunt incredibil de bine datate, gratie calendarului maya. Sfarsitul progresiv al acestei traditii de inscriptionare in piatra, intre 800 e.n. si 1000 e.n., marcheaza prabusirea traditiei maya clasice”, a adaugat ea.

O lunga seceta din secolul al XVI-lea in Mexic (1535-1575), care a provocat foamete, furnizeaza o paralela istorica documentata, care intareste analiza stalagmitelor din pestera Yok Balum si disparitia civilizatiei maya clasice, afirma Douglas Kennett, profesor de antropologie la Universitatea Pennsylvania, coautor al studiului.

 „Nu este importanta doar schimbarea climatica, ci si conditiile climatice precedente, in timpul carora pluviozitatea exceptionala a permis o abundenta agricola si o expansiune a populatiei maya, ca si dezvoltarea structurii unei societati complexe” , a explicat el.

„Aceste lucruri au creat ulterior conditii pentru tensiuni sociale si fragmentari ale institutiilor politice, atunci cand seceta s-a instalat pentru o perioada indelungata”, afirma acelasi antropolog.

Potrivit autorilor studiului, seceta vinovata de disparitia civilizatiei maya ar fi fost cauzata de o deplasare a zonei de convergenta intertropicala, o centura de precipitatii care inconjoara Globul, in conjunctie cu influenta exercitata de curentul sezonier cald El Nino din largul statului Peru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *