Codrul – fratele romanului sau singura lui salvare? 15 martie – 15 aprilie – Luna Padurii

0
91

Din cele mai vechi timpuri, padurea a jucat un rol esential in viata planetei, in evolutia si dezvoltarea societatii omenesti. Rolul si importanta padurilor au fost, insa, diferit percepute in timp si spatiu, in stransa legatura cu dezvoltarea inegala a societatii omenesti in diferitele regiuni geografice. Daca, initial, padurea a fost apreciata ca adapost, refugiu si sursa de hrana, atat pentru oameni, cat si pentru animale, pretuita pentru cantitatea de fructe si de iarba produsa sau pentru cantitatea si calitatea vanatului adapostit, in timp, padurile au reprezentat un obstacol in calea dezvoltarii agriculturii si cresterii animalelor, dar si sursa nevoii de material lemnos, fiind decimate, corespunzator gradului de dezvoltare a acestor noi ramuri.

In sistemul bioecologic – padure – exista permanente si complexe interactiuni intre componentele vii si nevii ale acesteia. In padure, ca si in alte parti a biosferei, organismele vii vegetale si animale nu traiesc izolat, ci se influenteaza reciproc. Prin aparatul sau foliar, padurea contribuie la purificarea aerului de microbi, praf, fum si gaze toxice, consuma o mare cantitate de dioxid de carbon si reface stocul de oxigen, iar printr-o serie de substante pe care le degaja distruge microorganismele, impiedica extinderea unor boli infectioase. In zonele cu relief accidentat padurea impiedica sau reduce scurgerile de suprafata a apelor, contribuie la reglarea debitelor izvoarelor si la ameliorarea calitatii apei, influentand in mare masura potentialul hidroenergetic. Padurea favorizeaza infiltrarea apei in sol si mentinerea unui regim hidric favorabil solurilor forestiere, impiedica sau reduce intensitatea fenomenelor torentiale si a avalanselor, cu toate urmarile lor pagubitoare asupra mediului si economiei, in ansamblu. Padurilor li se datoreaza, in cel mai inalt grad, stabilitatea si calitatea factorilor fundamentali ai mediului, avand importanta ecologica si sociala prin influentele ei favorabile – protectia solului impotriva eroziunii, prin protectia izvoarelor si a cursurilor de apa, ameliorarea microclimatului, crearea unui mediu ambiant propice sanatatii omului, satisfacerea cerintelor pentru odihna, agrement si turism, datorita celor 9 tone de oxigen produse zilnic de fiecare km2 de padure.

In contextul actual, cand schimbarile climatice sunt evidente, iar manifestarea lor nu a atins, inca, nivelul maxim preconizat, padurea capata valori noi si, ca si in ancestralul omenirii, recapata statutul de adapost, refugiu, singura alternativa.

Cel mai cuprinzator studiu din Europa privind efectele incalzirii globale arata ca zece judete ale Romaniei vor deveni aride in urmatoarele doua decenii.

Lucrarea, efectuata de specialisti de la 13 institute europene de pedologie si meteorologie arata ca jumatatea sudica a continentului va suferi din cauza incalzirii globale, iar solurile din aceste zone risca sa devina aride. In tara noastra, cele mai afectate regiuni vor fi, de la vest la est, Banatul, Oltenia, estul Munteniei si Dobrogea – cu prelungire in sudul Moldovei. Acest studiu privind efectele schimbarilor climatice a avut in vedere modificarile aparute deja fata de nivelul sec.XX si previziuni pentru urmatorii 90 de ani, aratand ca se manifesta deja unele schimbari care vor continua sa se accentueze pana la finalul sec.XXI.

Potrivit studiului, incalzirea vremii va afecta tot continentul, dar zonele cu risc mare de desertificare sunt cele din jumatatea sudica a continentului. Romania este si ea pe lista zonelor unde schimbarile vor fi accentuate. Alaturi de Spania, Italia si Grecia, tara noastra se afla printre primele afectate de schimbarea vremii, manifestarile urmand a fi vizibile inca din anii 2015-2025. Zonele centrale si de nord ale continentului vor simti schimbari accentuate abia prin anii „80 ai sec.XXI. In Romania, in regiunile afectate de desertificare, pamantul se va usca din cauza lipsei apei. Pericolul ca solul din aceste zone sa devina arid este foarte mare, mai ales ca se manifesta deja tendinte in acest sens.

Este nevoie de sisteme de irigatii in toate zonele cu pericol de desertificare, dar, mai ales, trebuie impadurite aceste regiuni.

La nivel de tara, situatia este deja cunoscuta: avem 7 milioane ha cu risc de desertificare, dispuse, in afara Olteniei, in Banat, estul Munteniei si Dobrogea – cu prelungire in sudul Moldovei.

Cele mai mari probleme au aparut in zona comunelor Sadova, Dabuleni, Mirsani si Desa, unde conditiile pedoclimatice din judetul Dolj si fenomenul de deflatie eoliana (spulberarea nisipului de catre vant) ingreuneaza lupta oamenilor cu desertificarea solului. Este vorba, in primul rand, de arealul cuprins intre Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dabuleni si fluviul Dunarea, ce are o suprafata de 104.600 ha. Prezenta unor soluri nisipoase, ce nu retin apa, imprima, cel putin partii sudice a Doljului, caracterul de zona semiarida, cu accente de aridizare (adancirea nivelului freatic) si chiar de desertificare (disparitia covorului vegetal).

De aceea, in aceste conditii, scutul de protectie al padurilor este indispensabil. Scaderea dramatica a suprafetelor impadurite este un factor favorizant al desertificarii, stiindu-se faptul ca padurile aduc ploaia. In ultimii 40 de ani, proportia suprafetelor de paduri s-a redus aproape la jumatate. Daca in 1970 padurile ocupau 12% din suprafata judetului, in acest moment ele nu depasesc 7% din intreaga intindere a Doljului, in conditiile in care, la nivel national, media este 29-31%, in Europa – 37%, iar in Austria se inregistreaza, oficial, … excedent forestier. Aceasta reducere a suprafetelor padurilor este cauzata de taierile abuzive. Acum, nici macar o puternica patura ierbacee nu poate opri desertificarea.

Costurile de impadurire a unui hectar pot ajunge pana la 30.000 lei.

In general, un hectar de teren forestier degradat poate fi achizitionat cu sume cuprinse intre 1.500 si 8.000 lei, in functie de zona.

Romsilva dispune la ora actuala de 2.103 pepiniere silvice, cu o suprafata totala de 2.157 ha, in care se pot produce anual peste 80 milioane puieti forestieri.

Fonduri exista, disponibilitate … deja nu mai conteaza daca exista sau nu, pentru ca situatia se inrautateste.

Numai in judetul Dolj, la o suprafata afectata de 104.600 de hectare, cu o medie de impadurire de 5.000 de hectare pe an, rezulta ca ar fi nevoie de 20 de ani pentru impadurirea intregii suprafete afectate.

Calculele nu dau mari sperante, dar ele exista, iar pentru realizarea lor trebuie – oare, pentru a cata data? – sa ne intoarcem fata spre cea care ne-a salvat de-atatea ori, in milenii de existenta – PADUREA.

Director Executiv – ARPM Craiova

Dr. Ing. Monica Daniela Mateescu

Cons. Robert Georgescu

Comunicare – Relatii Publice

Sursa: Infomediu Europa

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here