COMOARA DIN VAZDUH: Vantul, pus la munca

Grupul CEZ va construi langa Constanta cel mai mare parc eolian din Europa. Cu o capacitate de 600 MW, acesta va fi complet operational la sfarsitul lui 2010.
parc eolian
Cand Dumnezeu a asezat Fantanele la rascruce de vanturi, la nord-est de Constanta, 55 de kilometri departare de resedinta de judet si 17 kilometri distanta de Marea Neagra, a avut un plan. Atat de bine pus la punct, incat nimanui nu i-a trecut prin minte ca, intr-o buna zi, satenii se vor ruga la toate icoanele ca vantul sa bata nemilos, chiar de-ar fi sa le smulga tigla de pe case. De cand au aflat ca in extravilanul comunei lor se va construi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, fantanenii au inceput sa inspecteze inaltimile cerului cu mai multa atentie.

Parcul eolian va resuscita comuna

Primarul Gheorghe Popescu, economist de meserie, este ceea ce se poate numi un edil fericit. In biroul sau, branduit cu un afis Eolica Dobrogea SA, pastreaza la loc de cinste macheta care va schimba pentru totdeauna viata satenilor din Fantanele. De parca ar mangaia un copil abia nascut, tine in brate o turbina in miniatura, cu ajutorul careia vanturile turbate din Dobrogea se vor transforma in milioane. Ba nu, in miliarde de euro.

„Locul acesta are un potential eolian prin excelenta”, incepe sa recite cu patos economistul. „Suntem pozitionati exact la interferenta dintre Podisul Casimcea si zona litorala. Vanturile dominante bat dinspre nord, nord-est aproape tot timpul anului”, spune Popescu. Primarul se insuflet este cu fiecare cuvant rostit: „Masura torile din satelit si anemometrele montate de firmele interesate au aratat rezultate foarte bune”.

Din 2000, vanturile din Cogealac si Fantanele au atras atentia firmelor energetice, iar cateva au inceput deja sa aduca proiecte in zona. „SC RomWind International, Eolica Dobrogea SA si Monsson Alma, dezvoltatorul pentru CEZ Romania al celui mai mare parc eolian pe uscat din Europa”, informeaza primarul.

Mana cereasca va dura 49 de ani

Practic, veniturile locale se vor umfla ca laptele pe foc. „Oamenii vor, vin singuri si se roaga sa fie implicati. Sunt constienti ca ce urmeaza sa se faca aici nu va fi pe degeaba. S-au facut deja contracte de cesiune si superficie, pe 49 de ani, cu 3.000 de euro pe an, indiferent de suprafata terenului”, expune Popescu norocul care a dat peste comuna. Mai mult, satenii isi vor putea cultiva nestingherit i pamanturile, ocolind turbinele, iar investitorii au promis ca vor pune umarul si la consolidarea drumurilor, si la iluminatul public.

Frustrarea primarului – de patru ani gestioneaza veniturile mici ale unei comune unde majoritatea locuitorilor nu platesc taxe, in virtutea Legii nr. 189/2001, pentru populatia stramutata in Cadrilater – e pe cale sa se vindece.

„Suntem plini de sperante! Va dati seama, un localnic, numai o eoliana daca are pe pamantul lui, face pe an 3.000 de euro. E mana cereasca!”. Singurul lucru pe care nu il stiu cu precizie fantanenii este daca vor fi sau nu forta de munca la construirea parcului eolian, de pe urma caruia spera sa se capatuiasca din tata in fiu de acum inainte. Pana cand Dumnezeu va sufla din plamani spre alte zari.

UE si Transelectrica genereaza emotii

Economistul de la carma comunei nu crede ca localnicii vor avea prea mult de lucru, dar spera sa fie pusi macar „sa care o roaba cu pietris, sa pazeasca un sac cu ciment”. De restul se vor ocupa expertii. „Aici va fi un flux continuu, se va turna beton armat. Am inteles ca vor veni pe putin o suta de specialisti, ingineri de inalta calificare, care vor fi cazati in Mamaia. Dar nu o sa se gaseasca aici, nici pe departe, forta calificata de munca”, prevesteste Popescu.

Secretarul comunei, Dumitru Orleanu, se numara printre baftosii care au avut pamanturi pe terenul unde se vor ridica, in prima etapa, cele 139 de turbine – „inalte de 100 de metri fiecare”, detaliaza primarul. „Cesiunea terenurilor s-a facut inainte de amplasarea centralelor. Este o investitie de amploare. Mai ales la nivelul comunei noastre”, spune, cu modestie, secretarul. „Trebuie sa avem in vedere insa si faptul ca Uniunea Europeana ne va da o cota de numai 20% din puterea energetica produsa astfel. Cea mai mare greutate o sa fie sa prindem avizul de racordare de la Transelectrica”, revine primarul cu picioarele pe pamant.

„Parasutele astea-s ceva de perspectiva”

In miez de zi, aerul uscat si caldura soarelui de septembrie tin copiii la umbra si gospodarii pe camp. La barul de langa primarie, doi pensionari care si-au incheiat socotelile cu munca la program isi sorb impreuna berile, tutunul si timpul liber. Stoica Leonard, de formatie tehnician veterinar, are numai cuvinte de lauda pentru parcul eolian care va spulbera saracia din comuna. Chiar daca nu a cesionat teren si nu prea are de ce sa se bucure deocamdata, e convins ca „parasutele astea-s ceva de perspectiva”.

„Scoatem si noi niste banuti. Se va produce o energie mult mai ieftina din curentii astia de aer”. Aurel Nica e conservator si sceptic. Electrician cu experienta, are 65 de ani, din care 41 si i-a petrecut schimband becuri. Supararea lui e legata deocamdata de faptul ca facturile pentru „curent” vin o data la doua luni, fara sa tina nimeni cont de urmatorul lucru: „Poate omul n-are de unde da atatia bani deodata. Sa vina ca pe vremea lu” taticu” – lunar”. Nici energia eoliana nu prea il entuziasmeaza: „O sa fie degeaba, ca fara conductor foarte bun, nu facem nimic”.

„Aici e vorba de wati”

Iarna, in Fantanele, nu prea bate vantul. Vara, toata lumea din comuna porneste pompele pentru irigatii, iar spre seara, televizoarele. Cum o sa reziste atunci reteaua electrica? Aurel Nica spune ca n-a mai fost imbunatatita din anii „70. „Sunt de acord sa bage cablu separat. Eu raman pe curent continuu, sa ramana Fantanele cu parasutele. Ma bransez doar daca merge stas, cu 240 de wati, nu asa, oricum. Aici e vorba de wati, domnule!”, cobeste barbatul.

„Te contrazici singur”, intervine tehnicianul veterinar. „Pai, daca n-o sa aiba putere? Ma refer la tensiune. Sa vad si eu un meci, frumos”, insista electricianul. Lasandu-se mangaiat de vantul care a inceput sa smulga frunzele pomilor, din directia nord-nord-est, pensionarul Leonard pune capat galcevii: „Domnule, trecem pe energie eoliana! Nu mai mancam cu lingura de lemn, ca mam” mare.”

AFACERE. Primarul Popescu este foarte optimist si spera chiar ca parcul eolian sa atraga turistii

SUPERLATIV

30% din energia regenerabila din Romania

Principalul distribuitor de electricitate din Europa Centrala, Grupul CEZ, a cumparat, la sfarsitul lunii august, un proiect eolian care va asigura 30% din energia regenerabila din tara noastra. Proiectele pentru Fantanele si Cogealac, cu o investitie totala de 1,1 miliarde de euro, achizitionate de la dezvoltatorul de energie regenerabila Continental Wind Partners LLC, vor forma impreuna cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o capacitate de 600 MW.

Investitorii au anuntat ca parcul va deveni operational in mai multe etape, dintre care prima va cuprinde 139 de turbine model GE 2.5 xl (100 de metri inaltime, 99 de metri diametru al motorului si 2,5 MW capacitate fiecare), amplasate in comuna Fantanele. Cele 139 de turbine vor genera 347,5 MW si vor fi operationale la sfarsitul anului 2009, iar a doua etapa a constructiei, care va genera 252,5 MW, va fi finalizata in 2010. In prezent, in Romania se obtin doar 7 MW din energia eoliana.

MORILE DE VANT

In lupta cu turbinele

Potentialul energetic al morilor de vant era cunoscut in Orientul Apropiat inca din anul 700, cand acestea erau folosite de agricultori pentru macinarea cerealelor. In prezent, in Europa functioneaza in continuare mori de vant, cu infatisarea neschimbata. Ele continua sa fie o sursa de energie ieftina in tarile traversate constant de curenti, precum Olanda, Danemarca, Franta, Polonia, Cehia sau Ucraina. In Romania, la inceputul secolului XX, funtionau in judetul Tulcea peste 400 de mori de vant, fiind destul de raspandite si in nord-estul Moldovei. Investitiile actuale din domeniu vor face ca peste 20% din energie sa fie produsa cu ajutorul vantului.

PLANURI. Satenii au inceput sa faca schema racordarilor la energia eoliana

Sursa: Evenimentul Zilei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *