COMUNICAT: Cantitatea de gunoaie din Cluj poate fi redusa cu 58%

La prima sedinta a Consiliului Consultativ pe tema gestionarii deseurilor in jud. Cluj au fost identificate urmatoarele solutii: separarea deseurilor la sursa pe trei fractii (biodegradabil, reciclabil, rezidual), colectarea separata a acestor deseuri, in zile diferite, implementarea sistemului PAYT (platesti-pentru-cat-arunci), tratarea fractiei biodegradabile colectate separat, prin compostare si/sau digestie anaeroba pentru producerea de biogas.

Totodata, reprezentantii societatii civile, ai operatorilor de salubritate si reprezentanti ai autoritatilor publice au identificat urmatoarele alternative la actualul sistem ineficient de management al deseurilor: masuri de preventie a generarii deseurilor, infiintarea unui Centru Comunitar de Reparare, Refolosite si Reciclare, statie de sortare si tratare de tip MRBT (Material Recovery Biological Treatment), Responsabilitate Extinsa Individuala a Producatorului, optimizare industriala si ecodesign, platforma temporara de sortare intermediara, recunoasterea reciclatorilor informali si integrarea lor in sistem prin oferirea unor locuri de munca.

Solutiile alternative au fost analizate la prima sedinta a Consiliului Consultativ in vederea implicarii societatii civile in gestionarea deseurilor in Cluj-Napoca si a cresterii transparentei decizionale, acesta fiind primul pas propus de organizatiile neguvernamentale in petitia „Solutii durabile pentru gestionarea deseurilor in Cluj Napoca” remisa autoritatilor publice in 17 iulie cu ocazia marsului celor 500 de romi si a persoanelor solidare cu ei din Pata Rat spre Cluj.

La evenimentul organizat de Asociatia Ecologista Floarea de Colt cu sprijinul Formatest au participat reprezentanti ai ADI Eco-Metropolitan Cluj, Primaria Cluj-Napoca, S.C ROSAL GRUP S.A, S.C Brantner Servicii Ecologice S.A, Centrul Ratiu pentru Democratie, SOS (Societate Organizata Sustenabil), Fundatia Zero Waste Europe, Zero Waste Romania, Asociatia Ecologista Floare de Colt si experti de mediu.

In prezent, din cauza lipsei unui angajament ferm din partea autoritatilorpentru implementarea unui sistem mai eficient de gestionare a deseurilor, clujenii sunt nevoiti sa plateasca in plus pentru serviciul de salubritate.

Societatea civila implementeaza proiecte pilot de reciclare si compostare in urmatoarele locatii: La Terenuri (Manastur), Studium Green Campus (+600 apartamente) si alte doua locatii in process de evaluare, care sa fie dezvoltate ulterior de catre autoritati.

In cadrul sedintei, au fost analizate toate punctele principale din petitie cu prezentarea unor modele de succes din alte orase europene, s-au identificat obstacole si solutii la fiecare dintre acestea cu aplicare la nivel local.

Conform unui studiu recent, cea mai mare pondere in volumul de deseuri generate de clujeni consta in deseuri biodegadabile, in procent de 58%.  Resturile alimentare si alte materii organice nu genereaza doar un miros urat, ci si metan si levigat in rampele de gunoi. Acestea pot fi tratate prin digestia aeroba si transformate in compost, ingrasamant organic, care mai apoi poate fi folosit in afanarea solurilor in parcuri publice si alte spatii verzi, terenuri agricole, gradini comunitare sau in propria gradina. Astfel, nu doar se evita poluarea rezultata in urma producerii fertilizatorilor sintetici, ci se si reduce cantitatea de gaze cu efect de sera (cauza incalzirii globale) eliberate in atmosfera, intrucat solul imbogatit cu ingrasamant organic de tipul compostului capteaza emisiile de CO2. De asemenea, digestia anaeroba centralizata a materiei organice colectate selectiv este un proces eficient prin care se poate obtine biogaz.

La sedinta s-a stabilit principial intensificarea eforturilor autoritatilor in informarea, constientizarea si educarea cetatenilor prin campanii de informare cu focus pe separarea la sursa pe trei fractii (biodegradabil, reciclabil, rezidual) si pe compostarea deseurilor organice/biodegradabile.

Mai mult, conform Brantner Servicii Ecologice S.A la nivel national nu exista inca un sistem de certificare al compostului, insa problema ar putea fi solutionata in umatoarea perioada sau certificarea poate fi obtinuta in tari vecine ca Ungaria. Un alt factor important analizat la sedinta consta in implementarea noului Sistem de Management Integrat al Deseurilor (SMID), care conform graficului initial ar fi trebuit lansat in urma cu cinci ani, dar care, in continuare, potrivit reprezentantilor autoritatilor, nu are o data clara de demarare.

Reprezentantii ADI Eco-Metropolitan au aratat deschidere si sustinere pentru cea mai mare parte dintre solutiile propuse, recunoscand capacitatea acestora de a imbunatatii SMID-ul dupa implementare sau de a crea un cadru alternativ optim pentru gestionarea deseurilor pana la lansarea SMID.

In ceea ce priveste separarea la sursa, pe trei fractii (biodegradabil, reciclabil si mixt) principalul obstacol identificat este lipsa de informare a cetatenilor alaturi de spatiul insuficient pentru instalarea punctelor de colectare, cauzat si de retrocedarile abuzive de terenuri in spatiul urban. Din perspectiva infrastructurii necesare, cel mai potrivit sistem identificat este cel format din trei pubele/tomberoane, pentru cele trei fractii, functional in numeroase orase, cu rata de peste 75% redirectare de la rampa si care se poate incadra intr-un spatiu limitat.  Alte actiuni necesare implica imbunatatirea cadrului legislativ si recompensarea asociatiilor de proprietari de la blocurile de locuinte care produc compost in comun in mod organizat (utilizand compostul in spatiile verzi dintre blocuri si reducand astfel necesitatea de transport si tratare). Ambii operatori de salubritate au fost de acord sa ridice deseurile separate, in zile diferite.

ONG-urile au reiterat importanta vitala a recunoasterii sistemului informal de reciclare si necesitatea unor solutii alternative care sa sustina munca de colectare separata si reciclare realizata de acestia in cadru legal si in colaborare cu ceilalti actori implicati spre formalizarea sortarii prin crearea de locuri de munca.

Reprezentantii mediului asociativ au primit sustinere pentru infiintarea unui Centru Comunitar de Reparare, Refolosire, Reciclare dupa modelul ecoparcului “Kretsloppsarken” din Gotenburg, Suedia, care ar putea aduce beneficiifinanciare considerabile Primariei si cetatenilor prin reintroducerea in sistem a unor materiale si resurse care altfel ar ajunge la rampa de deseuri.  Ecoparcul din Gothenburg educa cetatenii in privinta preventiei generarii deseurilor; reintroduce in sistem tot ceea ce poate fi refolosit daruind o noua viata deseurilor si sorteaza in scopul reciclarii tot ceea ce nu poate fi reparat si refolosit. Centrul de “minerit urban” Kretsloppsarken produce 1.2 milioane de Euro/anual in beneficiul municipalitatii Gothenburg.

Cetatenii ar putea dona intr-un astfel de parc produse, materiale de orice fel, de la materiale de constructii, pana la mobilier sau orice alt bun de care nu mai au nevoie. Acestea vor fi reparate daca este cazul si revandute la preturi modice. Materialele de constructie si pentru renovari sunt o parte profitabila a afacerii. Cheresteaua, caramizile, obiectele sanitare si ferestrele au o valoare mare la revanzare.

In ceea ce priveste tratarea deseurilor prin incinerare, persoanele prezente au concluzionat ca o astfel de tehnologie ar bloca toate celelalte initiative mentionate mai sus. Incinerarea este extrem de toxica, costisitoare si depasita.

Tema urmatoarei sedinte este tratarea fractiei biodegradabile si va implica pe langa autoritatile locale,  operatorii de salubritate, ONG-uri, fermieri, reciclatori cu experienta in compostare precum EcoBihor, distribuitori de tehnologie pentru compostare si biogaz, gradinari urbani si peri-urbani cu scopul de a creste prin politici publice adecvate spatiul pentru gradinarit urban. Urmeaza ca peste circa sase saptamani sa aducem la Cluj experti internationali, dintre care il mentionam pe Dr. Enzo Favoino, specialist cu o vasta experienta in tratarea fractiei biodegradabile la nivel european.

La sedinta urmatoare, propunem, in afara participarii functionarilor publici, si implicarea decidentilor politici din Primaria Cluj-Napoca si din Consiliul Judetean. Asociatiile si persoanele care doresc sa se implice pe viitor in gestionarea deseurilor orasului pot comunica cu initiatorii Consiliului Consultativ via email [email protected].

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *