Campania de colectare a aparatelor electrocasnice vechi merge anevoios la tara.
colectare deseuri
Un experiment-pilot s-a desfasurat sambata in satele din judetul Arges. Satenii renunta greu la deseurile electrice si electronice, asteptand sa-si predea vechiturile pe bani.

Cu toate acestea, proiectul pilot desfasurat in comunele din judetele Arges si Covasna a aratat, in cadrul primei actiuni de strangere a DEEE-urilor din sate, ca locuitorii de aici pot fi receptivi. Dar asta numai daca li se explica clar ca rebuturile electrice reprezinta deseuri periculoase care, in loc sa ajunga pe malul garlei, pot fi transformate in aparate noi, in incinta unor centre speciale.

Drept dovada, sase camioane au urmarit sase trasee din cele doua judete si au reusit sa colecteze o cantitate de circa 30 de tone de deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE).

Argesenii dau la schimb sau deloc

„Am stiut de aceasta campanie, dar n-am stiut despre ce era vorba. Stiam ca se colecteaza, dar nu stiam de ce, pentru ce, pe afise nu zicea nimic de asta. Aici, la noi, oamenii zic asa: ma duc si le dau la piese de schimb si-mi da 50 de lei, 100 de lei, cat o fi acolo…”, ne-a spus vanzatoarea unui magazin din comuna Stalpeni, judetul Arges.

O alta varianta pentru a obtine bani de pe urma deseurilor electrice este achizitionarea unei tehnologii noi. Daca oamenii dovedesc ca au dus aparatele vechi la un centru de colectare, unii producatori le ofera o recompensa de 15% din pretul noii achizitii. Se pare ca satenii au ciulit bine urechile la aceasta oportunitate: „Eu am in casa o masina de spalat de pe vremea lu” Pazvante Chioru, da” nu v-o dau, ca ma duc maine-poimaine sa-mi iau una noua, pe care mai iau si bani”, se justifica un alt satean.
marea debarasare
Viceprimarul Ion Nitescu din Stalpeni spune totusi ca s-a straduit sa-si informeze cat mai bine locuitorii: „In primul rand s-au pus afise la cooperative, de unde oamenii isi iau paine, ulei, ca sa stie despre aceasta actiune. Am stabilit punctele unde se colecteaza, trei au fost la noi, la caminele culturale si la primarie, apoi le-am centralizat intr-un singur punct. Sunt foarte multi solicitanti care vor sa depuna aparaturile vechi. Acum, daca am avut doua carute si jumatate, data viitoare vom avea patru carute sau cinci. Dupa ce vom face o informare ampla si corecta, lumea nu va mai vrea recompense in schimb.”

Primarul Voicu Dumitru din Micesti spune ca a sprijinit campania de colectare a DEEE-urilor, insa nu o incurajeaza cu toata inima: „Noi le strangem la scoala. Dar oamenii mei tot la fiare vechi prefera sa le duca sau la supermarket, ca primesc 15%. Pana la urma, vorba lu” Caragiale: parerea cetateanului… e alegerea lui, nu?”

Pentru alti sateni insa, nici reciclarea DEEE-urilor, nici recompensa nu constituie prioritati, nu atunci cand amintirile valoreaza mult mai mult: „Eu am un aparat radio, nu functioneaza, dar pe asta nicidecum nu-l dau. L-am cumparat din primul meu salariu!”.

Reprezentantul asociatiei de colectare a DEEE-urilor EcoTic, unul dintre initiatorii proiectului national „Marea Debarasare”, explica motivele care ar trebui sa justifice lipsa recompensei atunci cand vorbim de protectia mediului.

Poluatorul plateste

„In tarile vestice, oamenii duc deseurile electronice la centrele de colectare, fie ca sunt la orase, fie ca sunt la sate, si se bucura ca nu mai sunt generatori de deseuri. Poluatorul plateste, iar acest lucru este foarte bine inteles in Germania, spre exemplu. Nu putem da bani pentru aceste deseuri. Oricum reciclatorii au pierderi financiare din cauza preluarii, a incarcarii sau a gestionarii deseurilor care pot fi valorificate”, spune Eduard Gabriel Fleisch.

Acesta adauga ca la nivel national sunt opt firme autorizate de reciclare a DEEE-urilor, insa piata de prelucrare propriu-zisa a pieselor reciclabile nu este inca dezvoltata in Romania: „Din ceea ce dam noi reciclatorilor, cam 70% ia calea exportului”.

Care pe care

Reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) Arges sustin ca au pus foarte mult suflet in aceasta campanie, mai ales ca s-au ambitionat sa bata judetul Covasna la cantitatea de DEEE-uri colectate, ceea ce s-a si intamplat. Pana in prezent, Argesul a strans din mediul rural 17 tone de deseuri electronice si electrocasnice, cu sase tone mai mult decat judetul Covasna.

„N-am urmarit neaparat o tinta de colectare, ci mai degraba impactul campaniei asupra satenilor. Vrem ca lumea sa stie ca aparatele nu trebuie aruncate, ci scoase. Am dat chiar si detalii tehnice, mergand din poarta-n poarta, cum se degradeaza, ce se degradeaza, am incercat sa patrudem in mintea lor.

Este clar ca populatia din mediul rural trebuie educata prin mai multi pasi”, spune Adriana Croitoru, purtator de cuvant ARPM Arges. Aceasta a precizat ca lumea, mai ales in sudul judetului, este foarte saraca: „Unii trag si acum de aparatele foarte vechi pentru ca nu au bani de altele noi. Aspectul acesta nu tine de educatie. O sa va mirati, dar oamenii nici macar n-au asa multe echipamente electrocasnice; un radio, un televizor, poate si-o masina de spalat…”

„Vreau sa fiu doamna moderna”

O doamna din satul Stalpeni mai avea doua televizoare vechi in casa, le pastra pentru „fiare vechi”, motiv pentru care nu le-a dus la centrele de colectare din comuna.

Dupa ce reprezentantii ARPM Arges i-au explicat ca ar trebui sa renunte la ele pentru a fi transportate spre reciclare, localnica s-a hotarat sa dea si ea o mana de ajutor.

„Eu am vrut sa scap de doua televizoare care nu mai merg. Gata cu ele. Am auzit la televizor de campanie, am vazut si afisul de la magazine, pe care scria ca se strang lucrurile din casa care nu mai merg, care sunt vechi. Da” ce fac ei cu astea? Unde le duc? Nu stiam ce se intampla cu ele pana acum. Tot ce-am avut mai vechi duceam aici, la noi, la fiare vechi. Sase mii pe kilogram (60 de bani – n.r.) se dau si eu am luat ultima oara cam trei milioane de lei (300 de lei – n.r.). Nu mi-e greu sa ma despart de ele, am luat cam totul nou, ca vreau sa fiu o doamna moderna”.

„Pana acum, le lua apa la garla”

„Eu am fost electronist, am vreo zece televizoare vechi acasa, da” le demontez, iau piesele care-mi trebuie mie, apoi va dau ce-mi ramane cu draga inima. Sunt televizoare vechi de la copii, care nu le mai trebuiau si pe care le-am strans in magazie. Cutiile de la televizoare le opresc pentru mine pentru anumite probleme.

Am auzit despre toata treaba asta cu colectarea. Ce-i drept, vechiturile astea ma incomodeaza. Pana acum, ce nu ne mai trebuia aruncam tot la garla, ca le lua apa”, spune un locuitor din comuna Bascov, judetul Arges.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here