Din dorinta de a-i fi mai bine, omul, in evolutia sa, a atentat la principalul lui dar – mediul inconjurator, recurgand in mod abuziv, chiar si la distrugerea vegetatiei forestiere. Cresterea suprafetelor agricole in detrimentul padurii a facut ca mari regiuni cultivate sa ramana complet lipsite de vegetatie forestiera, provocand astfel profunde mutatii in spectrul climatic.
Spatii intinse s-au transformat in savane, terenuri aride sau chiar deserturi, motiv pentru care agricultorii si ceilalti factorii de raspundere din societate s-au convins de necesitatea luarii unor masuri urgente de reconstructie ecologica.
Potrivit specialistilor, singura solutie este realizarea unui complex de masuri, la scara larga si dupa un program bine stability, care sa includa si instalarea retelelor de perdele forestiere de protectie a campului impotriva vantului.
Avantajele acestora pentru dezvoltarea culturilor agricole sunt multiple. Imbunatatirea conditiilor microclimatice de crestere si dezvoltare a culturilor pana la o distanta egala cu de 20-30 de ori inaltimea perdelei, in partea adapostita si de 5-12 ori, in partea expusa, ar fi unul dintre ele. Asta, datorita in special, modificarii radiatiilor solare, micsorarii amplitudinii diurne a temperaturii aerului cu 1- 4 grade Celsius si cu 1-2 grade, a temperaturilor anuale, reducerii vitezei vantului cu 31-55% in partea adapostita si cu 10-15%, in cea expusa etc.
De asemenea, mai putem adauga: reducerea scurgerilor pe versanti si a eroziunii, de 4-5 ori; reducerea pana la oprire a deflatiei pe nisipuri si soluri usoare; micsorarea adancimii si duratei inghetului; micsorarea evapotranspiratiei etc.
In acest sens, printe altele, putem consemna initiativa din 2003 a Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva in vederea instituirii unui program special de infiintare a perdelelor forestiere de protectie a campului.
Astfel, specialistii regiei au elaborat documentatiile tehnice si au efectuat lucrari de plantare a 199 ha de perdele pe terenurile aflate in administrare proprie, concomitent cu punerea la dispozitia detinatorilor de terenuri agricole, cu titlu gratuit, a peste 1,2 milioane de puieti forestieri pentru realizarea a inca 299 ha de perdele forestiere.
Remember
Enuntata ca necesitate, inca din anul 1860, problema realizarii perdelelor forestiere de protectie avea sa devina realitate in Romania, in perioada 1870-1872, gratie marelui carturar si agronom Ion Ionescu de la Brad. In 1881, silvicultorul B. Pizu propunea crearea unor „lungi perdele de protectie intre dealuri si munte” pentru combaterea Crivatului in Campia Romana.
Nu numai in Romania se punea problema protectiei campurilor cu ajutorul perdelelor forestiere. In Rusia, spre exemplu, in prima jumatate a secolului trecut, silvicultorul Brinchen propunea, pentru a influenta favorabil clima campiei, crearea unor fasii late de 2-6 km si lungi de 5-20 km. pe cel putin 8% din intreaga suprafata. America, de asemenea, a elaborat in 1934-1935, in cadrul programului Roosvelt, un mare proiect de plantatii in statele de mijloc, bantuite de seceta, vanturi si „zapezi negre”.
Revenind la situatia din Romania consemnam faptul ca, in anul 1938, ministrul Gh. Ionescu – Sisesti a infiintat, in acest sens, Statiunea experimentala silvica „Dobrogea” care, in materie de instalare de perdele forestiere, se poate lauda cu experiente soldate cu rezultate valoroase, analizate si interpretate de cel ce avea sa-si lege numele de perdelele forestiere de protectie din Romania, dr. doc. I. Lupe.
In 1943, apreciind rolul militar, economic, special si ecologic al padurii, in plin razboi, maresalul Ion Antonescu semneaza decretul – lege privind „intregirea domeniului forestier” prin care, pentru prima oara in Romania, s-a institutionalizat actiunea de infiintare a perdelelor forestiere de protectie.
Sursa: Cronica Romana
