Conferinta „Biomasa, Biogaz & Cogenerare – Romania 2014”, prilej de dezbatere a provocarilor din sector

Conferinta „Biomasa, Biogaz & Cogenerare – Romania 2014”, prilej de dezbatere a provocarilor din sector

Conferinta „Biomasa, Biogaz & Cogenerare – Romania 2014”, prilej de dezbatere a provocarilor din sector

Energia generata din biomasa si derivatii ei, precum este biogazul, are un potential imens, avand in vedere suprafetele agricole si diferitele tipuri de deseuri existente, materii prime in producerea acestui tip de energie regenerabila.

Evolutia viitoare a sectorului, provocarile cu care se confrunta industria, premizele de crestere, dar si rolul pe care il joaca agricultura ca sursa de combustibil au fost punctele-cheie dezbatute in primul eveniment de acest fel din Romania, Conferinta Nationala „Biomasa, Biogaz & Cogenerare – Romania 2014”, organizat de catre GOVNET Conferences.
„Romania are un potential imens in ceea ce priveste biomasa si energia hidro, eu indraznesc sa spun ca un potential chiar mai mare decat energia eoliana si energia fotovoltaica”, a declarat in cadrul evenimentului Zoltan Nagy-Benge, Membru in Board-ul Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).
Acesta a semnalat si discrepanta intre evolutiile proiectelor din zona energiei verzi. „Printre toate sursele regenerabile, energia eoliana si energia fotovoltaica au dominat piata si au vaduvit celelalte surse, biomasa, biogazul si energia hidro de atentia care le-ar fi cuvenit”, spune el.
Principalul factor care a franat o dezvoltare similara il reprezinta costurile considerabil mai mari implicate de un proiect pe biomasa sau biogaz, fie ca este vorba de cogenerare sau nu, asa cum a declarat si Serban Tiganas, CEO al TEB Energy Business: „Este cea mai mare investitie, 3 milioane – 3 mil si ceva de euro pe MW (referindu-se la o centrala pe biogaz) fata de altele care sunt undeva in jur de un milion. Este un efort financiar formidabil”.

Legislatia, un impediment pentru dezvoltatori
Sfera legislativa si obtinerea tuturor autorizatiilor necesare constituie de asemenea impedimente cu care dezvoltatorii de proiecte pe biomasa ori biogaz se confrunta. Pentru Egger Radauti, prelucratorul de lemn din judetul Suceava care a inaugurat anul acesta o centrala pe biomasa in cogenerare, cea mai mare problema a fost procesul de autorizare ale carui etape s-au desfasurat foarte lent, astfel incat desi procedurile initiale au fost demarate in mai 2012 obtinerea tuturor avizelor a durat un an si opt luni. In acelasi timp, exista anumite neclaritati privind subventiile prin certificate verzi: „Exista multe neconcordante. Va dau un exemplu: daca produci energie electrica si termica din biogaz vor fi trei certificate verzi – doua pentru energia electrica, unul pentru energie termica. Daca faci acelasi lucru din gazul de depozit va fi doar un certificat verde. Nu stiu pe ce principiu, dar asa ca idee pe viitor. Cand am fost la ANRE, a spus ca s-ar putea sa il obtinem si pe al doilea, dar trebuie sa facem noi o documentatie sa o inainteze ei la Comisia Europeana”, a explicat Liviu Birau, Director Executiv al IRIDEX Group.

Nu prea exista piata pentru biomasa
Totodata, asigurarea combustibilului necesar operatorilor de centrale care utilizeaza biomasa este si aceasta o problema, a explicat reprezentantul ANRE:„Particularitatile producerii energiei din biomasa, din punctul meu de vedere, provin din acest cost suplimentar cu combustibilul. Ceea ce ingreuneaza planul de afaceri al investitorilor, pentru ca, pe langa faptul ca finantatorii sau bancile solicita, ca la orice proiect, contracte sau intelegeri privind preluarea energiei, sa aiba siguranta ca acea energie va fi cumparata de cineva, contracte pe termen cat mai lung pentru preluarea certificatelor verzi. In cazul biomasei, bancile solicita de obicei si contracte pe termen lung pentru aprovizionarea centralelor. Din moment ce in Romania avem momentan 65 MW (la sfasitul lui 2013, respectiv 70 MW la finele lui Aprilie 2014) in centrale pe biomasa – si fata de acum un an avem dublu ca si capacitate – este foarte, foarte putin. Nu prea exista piata de biomasa”, a concluzionat Nagy.


Un paradox, avand in vedere ca pe langa terenurile agricole in lucru mai exista aproximativ 800 de mii de hectare de suprafete necultivate conform Tatianei Preda, Consilier in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, iar agricultura constituie una din sursele de biomasa (atat din perspectiva deseurilor agricole, cat si cu privire la culturile energetice), alaturi de sectorul forestier.
Planul National de Dezvoltare Rurala (PNDR 2014 – 2020) include masuri menite sa sprijine investitiile in energie regenarabila cu fonduri de aproximativ 760 de milioane de euro alocate pentru intregul interval „pentru investitii la nivelul explotatiilor agricole, care vor putea produce si utiliza energii regenerabile pentru consum propriu sau de catre agentii economici, altii decat fermierii care vor sa proceseze biomasa in scopul obtinerii de energii regenerabile”, a detaliat Preda, in timpul conferintei.

Energia produsa din biomasa este singura neafectata de reducerile in schema de sprijin cu certificate verzi
Un alt punct de discutie important a fost tehnologia cogenerarii care coroborata cu biomasa si biogazul devine o solutie nu doar pentru asigurarea energiei electrice si termice necesare consumului propriu, cum este cazul prelucratorilor de materie lemnoasa, sau pentru livrarea in retea, ci si din perspectiva eficientizarii energetice care va deveni obligatorie in perioada urmatoare, strategie in care cogenerarea are un rol determinant.
Dezvoltarea viitoare a industriei depinde si de o mai mare predictibilitate legislativa, care deocamdata naste incertitudini dupa ce Guvernul a decis sa anuleze cotele anuale obligatorii de energie regenerabila initiale si sa le stabileasca anual, precum si de o mai usoara accesare a finantarilor. Interesul exista, iar investitiile in aceasta zona vor creste, asa cum anticipeaza si Mihail Faca, Secretar de Stat in Ministerul Mediului si al Schimbarilor Climatice, care, in timpul conferintei, si-a exprimat convingerea ca investitorii se vor orienta tot mai mult spre domeniul acesta.

Unul dintre aspectele importante privind dezvoltarea cu succes a unor astfel de proiecte se refera la asigurarea acestora in functie de stadiul proiectului: de la dezvoltare, constructie si montaj pana la stadiul operational. „In fiecare an, o afacere din 500 sufera o dauna majora, iar aproape jumatate dintre cele care au avut de suferit in urma unui astfel de eveniment nu se mai redeschid”, a declarat Georgiana Popescu, Head of Corporate Risks Insurance Department in cadrul Generali Romania.
Energia produsa din biomasa si derivati ai biomasei, inclusiv biogazul, este singura neafectata de reducerile in schema de sprijin cu certificate verzi. Astfel, energia electrica generata din biomasa este rasplatita cu cate doua certificate verzi pentru fiecare MWh produs si livrat, pentru o perioada de 15 ani. Daca biomasa provine din culturi energetice (rapita, soia, floarea soarelui, chiar si porumb), se mai adauga cate un certificat verde pentru fiecare MWh, la fel si pentru energia electrica produsa in centrale de cogenerare pe biomasa calificate ca fiind de inalta eficienta.

Partenerii conferintei au fost: Aggreko, B-Team Energy and Environment, Casa de Traduceri, Elsaco, Eneria Caterpillar, EOS Energy, GENERALI, Maviprod, MT-Energie, New Life Energy, Noerr, Transenergo, Valeg Romania.



14 Mai 2014 - Sursa: AgroInfo.ro



Articole recente:
@Recomandari
ciolos
6 aprilie 2016
Evenimente ecologice
adopta-o-casa-6-e1434456234818-820x300
28 martie 2016
Schimbari climatice
In 2016 s-a inregistrat cea mai calda luna ianuarie din istoria masuratorilor meteorologice
22 februarie 2016
Energie regenerabila
Producerea energiei regenerabile - tot mai la îndemână
19 februarie 2016
Colectare Deseuri
ONG
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
19 februarie 2016
Fondul forestier
Drujbele si excavatoarele distrug padurile virgine chiar in acest moment
19 februarie 2016
Alimentatie
Merele, roșiile și portocalele conțin cele mai multe pesticide
17 februarie 2016
Agricultura ecologica
Raport: Pesticidele din hrana bebelușilor: morcovi, caise, pătrunjel cu ciprodinil, clorpirifos, carbendazim
17 februarie 2016
ONG
16 februarie 2016
Protectia Mediului
Alimentatie
16 februarie 2016
Energie regenerabila
16 februarie 2016
Biodiversitate
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
16 februarie 2016
Biodiversitate
Acvila țipătoare Arlie se întoarce în Brașov. Vine din Namibia și parcurge 25.000 de kilometri
16 februarie 2016
Sanatate
Cum sa-ti prepari pasta de dinti BIO acasa
16 februarie 2016
Stop Abandonului
Masini ecologice
16 februarie 2016
Case Pasive
A stat 10 ani in India si a venit in Moldova cu ideea unei case ecologice: O locuinta din paie
15 februarie 2016
Alimentatie
Ministrul Agriculturii: O parte dintre produsele pe care le consumam sunt otravite
14 februarie 2016
Controlul poluarii
Peste 5,5 milioane de decese premature, cauzate de poluarea aerului în 2013
14 februarie 2016