Consilierul stiintific principal al presedintelui Comisiei Europene (CE), Anne Glover, a declarat, potrivit Euractiv, ca dovezile stiintifice existente permit un acord privind exploatarea gazelor de sist. Luna trecuta, la lansarea cartei verzi privind obiectivele europene in materie de energie si clima, comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, isi declara, la randul sau, sprijinul pentru exploatarea gazelor de sist. “Ma declar in favoarea extractiei gazelor de sist, in special din motive de siguranta, dar si pentru a reduce pretul gazelor”, declara domnia sa subliniind ca „in Statele Unite, stat mare producator de gaze de sist, pretul gazului este de patru ori mai mic decat in Europa”. Gazele de sist au dus la o revigorare a industriei americane, iar Agentia Internationala pentru Energie estimeaza ca SUA vor fi independente energetic pana in 2035. Problemele de mediu par, insa, cele care tin pe loc dezvoltarea sectorului in UE. Connie Hedegaard, comisarul european pentru actiuni climatice se numara printre cei care se arata sceptici in ceea ce priveste inregistrarea unei evolutii pozitive in Europa, domnia sa subliniind ca exista mari diferente in ceea ce priveste exploatarea pe cele doua continente, acestea urmand sa si creasca semnificativ costurile pentru statele europene, potrivit Euractiv.
“Nu ne asteptam sa fie la fel de usor in Europa: atat conditiile geologice cat si reglementarile de mediu si solurile sunt diferite”, a declarat domnia sa la acelasi eveniment de luna trecuta.
Europa, in faza negarii
Anne Glover sustine, insa, ca din punct de vedere stiintific, exploatarea gazelor de sist comporta riscuri similare exploatarii carbunelui sau a utilizarii energiei eoliene. “Nu trebuie sa intram intr-o faza de negare. Din punctul meu de vedere, dovezile ne vor permite sa avansam (cu productia de gaze de sist). Dar in ceea ce priveste extractia si productia, exista subiecte de natura ne-stiintifica de dezbatut”, este de parere consilierul stiintific principal al lui José Manuel Barroso. O pozitie similara a adoptat si europarlamentarul portughez António Fernando Correia de Campos, presedinte al panelului de evaluare a optiunilor stiintifice si tehnologice din cadrul Parlamentului European. „Este clar ca in cinci ani Europa va importa gaze de sist din SUA la un pret de un sfert pana la preturi de un sfert pana la o cincime din preturile actuale ale importurilor de gaze. Opinia noastra are la baza paradigma negarii, ceea ce este echivalentul unui pas in urma principiului preventiv, a spus domnia sa. Deocamdata statele membre raman divizate in ceea ce priveste exploatarea gazelor de sist. In timp ce Marea Britanie anunta, la finalul anului trecut, stimulente fiscale pentru incurajarea exploatarii, iar Polonia declara ca pana in 2020 va investi 12,5 milioane de euro in explorare, Franta a impus un moratoriu extractiei gazelor de sist. La randul sau, Romania a dat unda verde explorarii. Lipsa unei pozitii comune a UE a starnit critici dure din partea industriasilor europeni care ameninta ca isi vor reloca activitatile peste Ocean, dar si din partea unor mari grupuri energetice precum OMV. Compania austriaca Voestalpine a renuntat deja la memorandumul semnat cu Romania si Bulgaria pentru constructia unui combinat siderurgic la Marea Neagra, investitia de 550 milioane euro fiind redirectionata catre Statele Unite.
