Apa este necesara vietii, energia este necesara pentru imbunatatirea conditiilor de viata, atenuarea viiturilor si reducerea riscului de inundatie a terenurilor si asezarilor omenesti, este benefica pentru protectia vietii si a bunurilor materiale.
Toate acestea necesita acumulari de apa realizate prin bararea raurilor precum si lucrari de amenajare a albiilor si indiguiri.
Barajele pentru acumulari de apa au in general scopuri multifunctionale. Pe langa functiunea de stocare in vederea folosirii ei in perioade de deficit, barajele creaza de asemenea concentrari de caderi pentru generarea energiei hidroelectrice, asigura volume de stocare pentru atenuarea viiturilor, permit controlul debitelor furnizate in bieful aval si transportate la consumatori pe canalele de aductiune.
Inundatiile fac parte din categoria generica a dezastrelor naturale. Un eminent pericol produs pe cale naturala devine un „dezastru natural” cand efectele sale asupra vietii si proprietatii oamenilor, precum si asupra mediului, reprezinta consecinte de severitate majora.
Nu se pot stabili praguri peste care un eveniment natural devine dezastru, deoarece consecintele sale depind de contextul social-economic in care are loc.
Cu cat populatia este mai densa intr-o zona supusa evenimentelor periculoase, cu atat mai mare este gradul de severitate al consecintelor fenomenului.
Dezastrele produse de evenimentele naturale conduc nu numai la consecinte economice, prin distrugerea de regiuni adesea intinse ale infrastructurilor si bunurilor materiale, ci exercita si un puternic impact asupra structurii sociale a zonei lovita de aceste evenimente.
Pierderea de vieti omenesti si a locurilor de munca, stresul si nelinistea care pot persista mult timp dupa un astfel de eveniment sunt doar o parte din problemele sociale cu care se confrunta o zona supusa acestuia. Cu cat o regiune afectata este mai saraca, cu atat este mai mare impactul social al dezastrului.
Din aceste motive, inundatiile, ca elemente apartinand categoriei dezastrelor naturale, constituie mai degraba probleme de interes social.
Se produc inundatii prin revarsarile naturale ale cursurilor de apa, datorate cresterii debitelor sau insuficientei sectiunilor de scurgere a podurilor si podetelor, blocajelor produse de gheturi, plutitori (deseuri menajere si material lemnos), alunecari de teren, aluviuni si avalanse de zapada, ploi torentiale si prin scurgeri de pe versanti.
Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice, reprezinta o activitate de protectie civila a populatiei, de interes national prin dimensiunea efectelor negative ce se pot produce .
Constructiile hidrotehnice de pe raul Jiu in judetul Gorj, cu rol de atenuare a viiturilor sunt: acumularea nepermanenta
Rovinari , Barajul Tg-Jiu , Barajul Vadeni si lucrarile de indiguire mal stang si drept.
Organizarea activitatii de aparare, supraveghere, alarmareSistemul informational meteorologic si hidrologic consta in observarea, masurarea, inregistrarea, prelucrarea datelor meteorologice si hidrologice, elaborarea avertizarilor si alarmarilor si transmiterea acestora comitetelor locale pentru situatii de urgenta implicate in actiunile de aparare, in conformitate cu schema fluxului informational stabilit in Planul judetean de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice.
Pe raza judetului Gorj sunt amplasate 19 statii hidrometrice si 16 posturi pluviometrice cu transmisie zilnica si care prin dispeceraatul A.N. „Apele Romane” – S.G.A. Gorj avertizeaza in timp util comitetele locale pentru situatii de urgenta de aparare impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase.ACUMULAREA NEPERMANENTA ROVINARI
Acumularea nepermanenta Rovinari se afla situata pe cursul mijlociu al raului Jiu – cod cadastral VII.1, hm (1110-11173) imediat ce iese din regiunea defileului si a dealurilor subcarpatice. Acumularea este constituita din depresiunea naturala de la sud de orasul Rovinari si se afla la 15 km aval de municipiul Tg-Jiu.
In amplasamentul lucrarii debuseaza o serie de afluenti ai raului Jiu si anume : paraul Bistrita, paraul Jales si paraul Susita.
Regimul hidrologic
Suprafata bazinului hidrografic controlat de lucrare este de 3085 km. In sectiunea acumularii, debitul mediu multianual al raului Jiu este de 46.52 mc/s.
La debitul de calcul cu asigurarea de 0.5 % debitul defluent atenuat este de 1260 mc/s, iar la debitul de verificare cu asigurarea de 0.1% debitul defluent atenuat este de 1720 mc/s.
La acumularea nepermanenta Rovinari sunt urmatoarele niveluri caracteristice :
-nivelul maxim cu asigurarea de 0.5% – 169.5 mdM – corespunde unui volum acumulat de 100 mil.mc ;
– nivelul maxim cu asigurarea de 0.1% – 170.90 mdM – corespunde unui volum acumulat de 150 mil. Mc ;
La postul hidrometric Rovinari, suprafata bazinului hidrografic de receptie este de 2875 km si altitudinea medie este 697mdM. Barajul Rovinari inchide albia majora a raului Jiu pe cca 4.5 km, fiind incastrat in versantul drept, versantul stang avand o aripa intoarsa de inchidere pana in DN 66 pe o lungime de 2 km.
Evacuatorul barajului are scopul de retinere a debitelor raului Jiu in lacul creat si de evacuare a debitului regularizat in aval in canalul riului Jiu deviat .
Evacuatorul este de tip stavilar cu timpane de retentie (fara echipament hidromecanic), este amplasat in apropierea versantului din dreapta barajului de pamant si are un front deversant de 27 m impartit in 3 deschideri de 9 m fiecare . Inaltimea barajului este de la 13-14 m spre versantul drept si cca 5-6 m spre versantul sting unde malul este mai ridicat . Debitul mediu multianual al raului Jiu in sectiunea acumularii este de 46.2 m/s. In sectiunea barata, suprafata bazinului hidrografic de receptie este de 3085 km, iar volumul total al acumularii este de 150 mil mc.
Acumularea nepermanenta Rovinari prezinta o importanta deosebita tinand cont de localitatile si obiectivele aflate in aval pe care trebuie sa le protejeze.
In ansamblul sau, Barajul Rovinari cu toate lucrarile anexe executate in stadiul actual, are drept scop atenuarea viiturilor pentru protectia perimetrului carierelor de carbune amplasate imediat in aval in lunca majora a raului Jiu, intre Rovinari si Rosia.
In timpul viiturilor ce au avut loc in anii anteriori, debitele acumulate in lac in timpul viiturilor sunt evacuate in aval in canalul deviat al raului Jiu , evacuatorul comportindu-se normal in perioadele de ape mari, fiind astfel asigurata folosinta de atenuare a undei de viitura.
Diguri laterale de limitare a cuvetei pentru protectia incintelor agricole
Digurile laterale delimiteaza cuveta Acumularii Nepermanente Rovinari, si au rol de protectie impotriva inundatiilor a terenurilor agricole din cele doua incinte:
Incinta Somanesti de 650 ha, creeata prin indiguirea terenului expus inundatiilor de Acumularea Rovinari, raul Bistrita si canalul Tismana. Digul este de tip omogen cu inaltimea maxima de 4 m, lungime totala de 3770 m, latime la coromanent 3 m, cota dig 169,00mdM.
Incinta Buduhala este de 850 ha, fiind creata prin indiguirea terenului expus inundatiilor de acumularea Rovinari, raul Bistrita si paraul Jales. Digul este de tip omogen cu inaltimea maxima de 5,5 m, lungime totala de 8000 m, latime la coromanent 3 m, cota dig 169,00mdM.
Ambele incinte sunt prevazute cu sisteme de desecare (canale colectoare si statii de pompare) pentru evacuarea apelor provenite din infiltratii si precipitatii.
ACUMULAREA TG-JIU
Acumularea Tg-Jiu a fost pusa in functiune in anul 1996; destinatia – producerea de energie electrica, volum total la NNR este de 1.33 mil mc, in prezent cuveta acumularii fiind colmatata in proportie de cca 25%.
Suprafata bazinului de receptie este de 1429 km patrati
>nivel maxim de retentie:221,60 mdM – Volum maxim 1,33 mil. mc
nivel minim de exploatare:219,60 mdM – Volum : 0,8 mil. Mc
ACUMULAREA VADENI
Acumularea Vadeni, anul punerii in functiune 1992, destinatia: producerea de energie electrica, volum total la NNR 4.26 milioane mc, in momentul de fata fiind colmatata cuveta in proportie de 82%, vol.actual 700 000 mc.<
Suprafata bazinului de receptie este de 1429 km patrati, nivel maxim de retentie: 221,60 mdM – Volum maxim: 0,8 mil mc, nivel minim de exploatare:219,60 mdM – Volum : 0,09 mil. mc.
In perioadele de ape mari se trece la exploatarea conjugata a acumularilor Vadeni si Tg-Jiu . In acest sens se va urmari permanent ca debitul evacuat din Acumularea Vadeni sa fie identic cu debitul evacuat din Acumularea Tg-Jiu in vederea tranzitarii in aval a viiturilor de pe raul Jiu si evitarea inundatiilor.
LUCRARI DE INDIGUIRE
Digurile de pe raul Jiu din cadrul amenajarii hidroenergetice pe sectorul Vadeni – Tg Jiu sunt diguri laterale din materiale locale, etansate cu pereu din beton.
Lucrarile de indiguire de pe raul Jiu, aval de Acumularea nepermanenta Rovinari, sunt constructii hidrotehnice din pamant , sunt dispuse pe ambele maluri ale cursului de apa si au rolul de aparare impotriva inundatiilor a localitatilor si terenurilor agricole si carierelor de carbune din zona Rovinari.
Periodic se executa lucrari de intretinere (defrisare, curatire , insamantari cu ierburi perene) pentru intretinerea covorului erbaceu si lucrari de reparatii (completari terasamente dig in vederea aducerii la cota proiectata, reparatii pereu) in vederea asigurarii continuitatii liniei de aparare.
Toate aceste lucrari deriva din necesitatea apararii impotriva inundatiilor a localitatilor riverane cursurilor de apa, a obiectivelor sociale, a drumurilor expuse actiunii distructive a apei.
