HRANA ECO – Piata noastra este la nivelul celei din Germania de acum 20 de ani
Persoana educata, care vrea un nou stil de viata, civilizat, igienic, sanatos si cat mai natural. Acesta este profilul consumatorului de produse eco de pe la noi.
In Romania, consumul de produse ecologice reprezinta sub 1% din cel de alimente conventionale, desi creste „frumusel” an de an. Acest nivel este mic comparativ cu cel din Germania si Austria, de exemplu, unde comertul cu mancare organica a ajuns sa reprezinte cam 20%. „Nu cred ca putem considera mare un consum de 20%, insa este mare comparativ cu cel din Romania”, a declarat Doru Nica, proprietarul magazinului specializat de produse bioorganice Bio Markt Timisoara.
PORTRET. In viziunea lui Ciprian Lazarovici, director de vanzari la Biosens, firma importatoare de produse ecologice, „portretul robot” al consumatorului bio autohton este: individ cu un grad de cultura ridicat, care vrea sa faca mai mult pentru sanatatea sa, vrea un nou stil de viata, civilizat, igienic, sanatos, dinamic, orientat spre o ingrijire atat corporala, cat si mentala, care sa le confere un confort psihic si fizic sporit, constient de responsabilitatea pe care o avem fata de mediul inconjurator si de lumea in care traim. In general este vorba despre oraseni cu studii superioare, de 25-45 de ani, cu venituri mari. Doru Nica este de parere ca, in general, persoanele care au trecut prin suferinte mari din punct de vedere al sanatatii sunt cele care aleg sa faca un efort financiar mai mare si sa cumpere alimente organice.
COMPARATIE. La noi, „tipul” de cumparator de produse bio abia acum incepe sa se cristalizeze, sa se nasca. Comparativ, in Germania, tara considerata motorul ecologic al Europei, s-au format deja trei categorii distincte de consumatori: bio-interesati, bio-lifestyle si bio-convinsi. „Grupul clientilor bio-interesati reprezinta cam 50% din populatia Germaniei, cu tendinte de crestere spre 80% in 2008. Acesti consumatori isi acopera cam 5% din necesarul de hrana cu produse ecologice si sunt receptivi la informatiile care apar pe piata ecologica. Decizia de cumparare este totusi influentata de pret, de accesibilitatea la produs – distanta fata de magazin, de exemplu -, dar si de constiinta unei alimentatii sanatoase”, a declarat Lazarovici. Cumparatorii din categoria bio-lifestyle reprezinta cam 8% din populatia Germaniei. „Este o grupa de consumatori care creste rapid si care detine resurse financiare solide. Necesarul de hrana al acestora este acoperit in proportie de 25% din produse ecologice”, a explicat reprezentantul Biosens. Afinitatea acestor consumatori pentru sectorul bio se bazeaza pe interesul pentru sanatate, placere, dar si pe altruism – vor sa incurajeze dezvoltarea pietelor bio, sa-i sprijine pe fermieri. Bio-convinsii sunt „fundamentalistii” modului de viata eco. Circa 75% din alimentele consumate de acestia sunt organice. Ei isi fac cumparaturile numai din magazine de specialitate, unde se pot informa detaliat si pot fi consiliati de un personal specializat in domeniu, sustine Lazarovici.
Bani putini
De ce nu este mai mare consumul de alimente ecologice in Romania? „Se spune ca lipsa de informare este una dintre principalele cauze pentru care consumul este mic, insa de cand am deschis magazinul am constatat cu surprindere ca romanul este bine informat. Principala problema e legata, din pacate, de lipsa banilor”, a declarat Doru Nica. El a precizat ca sunt destule persoane care intra in Bio Markt, care stiu ce proprietati au alimentele organice, dar care pleaca fara sa ia nimic, pentru ca nu-si permit sa plateasca mai mult pentru un astfel de produs. Care produs poate fi chiar si de trei ori mai scump decat omologul sau conventional. Insa practicarea unui pret mai mare are o explicatie justa: costurile de certificare eco sunt mari, materiile prime folosite in acest sistem sunt mult mai scumpe, iar pentru ca nu se folosesc tratamente chimice, productiile la hectar sunt mai mici. Insa pe langa problemele financiare, romanilor le lipseste si educatia in ceea ce priveste alimentatia. „Nu se pune problema provenientei, procesului de productie, ingrasamintelor folosite, procentului de substante nutritive, atrage atentia Ciprian Lazarovici. Gustul si aspectul sunt puse inaintea calitatii, desi se stie ca o mancare gustoasa sau o rosie mare si frumoasa nu sunt neaparat mai sanatoase.
Sursa: Jurnalul National
