Consumul excesiv de carne, risc pentru sănătate

Facem eforturi uriase pentru a avea o alimentatie nesanatoasa, costisitoare si cu efecte critice asupra mediului
consum de carne
Pentru a ne hrani cu carne, pe langa suferinta pe care le-o provocam animalelor, distrugem paduri, poluam apa, aerul, solul si contribuim in mod semnificativ la incalzirea globala.

Statisticile sunt ingrijoratoare: in SUA, poluarea cauzata de fermele de animale este de 130 de ori mai mare decat cea a oamenilor.

Miliardele de vite din intreaga lume si cei care le consuma sunt responsabili pentru 12% din emisiile anuale de metan, unul dintre gazele raspunzatoare de efectul de sera. „Contributia cresterii animalelor la efectul de sera este asemanatoare traficului, daca luam in considerare defrisarile pentru pasunat si cultivarea furajelor. […] Si transformarea savanelor in deserturi, eroziunea zonelor montane, necesitatea excesiva de apa pentru vite si cererea enorma de energie pentru cresterea animalelor constituie argumente in plus ca noi continuam sa distrugem mediul cu fiecare kilogram de carne pe care il consumam.” declara Directorul Institutului Wuppertal pentru Clima, Mediu si Energie, Ernst Ulrich von Weizso¤cker.

Cercetarile stiintifice atrag atentia asupra faptului ca una dintre cauzele majore ale distrugerii padurilor este cresterea animalelor in masa pentru consum. In ultimii 40 de ani, 40% din totalul padurilor tropicale din America Centrala au fost defrisate sau arse pentru a face loc pasunilor pentru animale si cultivarii furajelor. Din 1970, mai mult de 20 milioane de hectare de paduri tropicale au fost transformate in pasuni pentru vite, astfel ca in prezent pasunile pentru vite ocupa deja o treime din suprafata pamantului planetei noastre.

In Europa, peste 50% din poluarea apei este cauzata de cresterea de animale in masa. Azotatul rezultat din agricultura a patruns deja atat de adanc in apa fretica incat unele marci de apa minerala nu mai corespund valorilor directivelor pentru apa de consum. In SUA, agricultura contribuie mai mult la poluarea apei decat toate ramurile industriale.

Amoniacul din materiile fecale animale pune in pericol sanatatea umana nu doar prin rolul crucial pe care il are in ploaia acida, dar si prin aerosolurile secundare care se formeaza in atmosfera prin intermediul acestuia. Comitetul de cercetare asupra conservarii atmosferei pamantului a Parlamentului german a ajuns la urmatoarele concluzii: „90% din emisiile de amoniac provin din agricultura, dintre care 80% din cresterea de animale atat in Germania de Vest si Europa de Vest cat si la nivel global. 528.000 de tone de amoniac sunt emanate anual in Germania de Vest. Amoniacul provine din zona grajdurilor, din pasuni si prin depozitarea si prin stropirea cu ingrasamant biologic. […] Emisiile de azot si de amoniac ar putea fi reduse prin limitarea numarului de animale, prin schimbarea alimentatiei animalelor si prin limitarea folosirii de balegar lichid […] Acest lucru este de dorit nu doar din consideratii ecologice ci si din consideratii economice.”

In SUA, cifrele sunt alarmante: 8 miliarde de animale sacrificate consuma 80% din recolta totala de cereale. 90% din productia mondiala de soia reprezinta furaje si, in total, aproximativ jumatate din productia mondiala de grane este intrebuintata ca hrana pentru animale, pentru obtinerea de carne. Daca americanii ar manca cu numai 10% mai putina carne, cantitatea de cereale economisita ar putea salva de la foamete aproximativ un miliard de oameni.

In aceste conditii, cand mergem sa ne cumparam hrana, ar trebui sa avem in vedere faptul ca pe aceeasi suprafata de teren necesara producerii unui kg de carne, ar putea fi recoltate 200 kg de rosii, 160 kg de cartofi sau 120 kg de morcovi si fara a avea vreun efect periculos pentru mediului inconjurator. Avem dreptul si puterea de alege sa nu mai sustinem financiar un sector care ne va duce la pieire. Sanatatea noastra si a planetei depinde numai noi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here