Controversa aurului de la Rosia Montana

0
50
Aurul si controversa

Peste 300 de tone de aur. Atat se estimeaza ca ar fi la Rosia Montana. Nu aurul sau istoria locului au facut celebra aceasta localiate, ci controversa din jurul ei. Sa scoatem sau nu aurul din adancuri? Cat de periculoasa va fi exploatarea pentru mediu? Cat va castiga statul roman din aceasta afacere? Aceste intrebari au impartit zona si intreaga Romanie in doua. Pro si contra exploatare.

O comunitate dezbinata de aur. Si un presedinte. Se intampla acum ceva vreme la Rosia Montana. Departe de zarva din localitate, sus in munte e liniste. Un hau sapat in inima pamantului. Un munte ciuntit. Un loc parasit, lasat de izbeliste. Aici cuvantul ecologie pare ca nu s-a auzit vreodata. Sub acest dezastru sta ascunsa cea mai mare comoara din Europa.

De ani de zile, aici, la Rosia Montana nu se intampla nimic. Am fost aici acum trei ani. Nimic nu s-a schimbat de atunci. Din Cariera Cetate statul roman a scos ani la rand aur. Aur s-a scos de aici mai bine de 2000 de ani. Si inca mai este. Peste 300 de tone de aur si mai bine de 1400 de tone de argint. Acum sase ani mineritului din zona i s-a pus cruce. Minerii au fost trimisi acasa si totul a incremenit. Zona a ramas complet neecologizata.

O basculanta fara roti, ramasa incarcata cu bolovani statea marturie in urma cu trei ani despre cum s-a oprit totul. Acum, au ramas doar bolovanii si o parte din basculanta. Restul a disparut la fier vechi.

Eugen Cornea nu vrea minerit in zona. Este seful unui ONG. Ne-am intalnit cu el si acum trei ani. „Daca noi nu plecam de aici, nimeni nu ne poate obliga sa ne vindem proprietatea.” Pana acum n-au plecat.

Nici Sorin Jurca nu pleaca. Si el este membru intr-un ONG care se opune mineritului.”Nu vreau ca nimeni in lumea asta sa imi aleaga alt loc. Aici m-am nascut, aici cunosc fiecare piatra. Chiar daca trec printre casele aste pustii… e un loc linistit si plin de istorie. E locul cel mai drag al meu.”

Rosia Montana este cea mai veche localitatea atestata documentar din Romania. Si sta pe cel mai mare zacamant de aur din Europa. Nu aceste date au facut-o insa celebra ci controversa iscata in jurul ei – daca sa se scoata sau nu aurul de aici. Seful statul a devenit in ultima vreme aprig sustinator al proiectului minier. „As vrea – declara presedintele – sa va spun ca datorita demogogiei si lasitatii politicienilor romani investitia de la Rosia Montana sta blocata din 1997.”

Intreaga poveste a inceput acum 15 ani. In 1997, compania canadiana Gabriel Resources cu 3 milioane de dolari concesioneaza terenul pe care urma sa se faca exploatarea de la Rosia Montana. Canadienii se asociaza cu Minvest Deva, societate a statului roman si ia fiinta EuroGold Resources, companie care isi propune sa relanseze mineritul in zona. Statul roman are putin peste 19 la suta din actiuni iar restul sunt detinute in mare parte de investitori americani. In 1999, compania isi schimba numele in Rosia Montana Gold Corporation si primeste licenta pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere. Proiectului i se opun inca de la inceput mai multe ONG-uri care critica procedeul de obtinere a aurului prin cianurare. In plus, se atrage atentia ca mai multe vestigii din zona vor fi distruse.

 

Se stia initial ca in zona zacamantul ajunge la cateva zeci de tone. Gold Corporation face explorari si ajunge la concluzia ca in adancuri sunt 314 tone de aur si 1.400 de tone de argint. Dupa acest anunt, proiectului ii creste considerabil miza si ajunge in atentia clasei politice de la Bucuresti, se depune motiune de cenzura, se fac vizite la fata locului, intrevederi la nivel inalt. Atrage insa si atentia europenilor care se tem de un posibil dezastru ecologic, dupa accidentul de la Baia Mare din 2000, cand un baraj a cedat si cianura a ajuns pana in Ungaria si Iugoslavia si pana in Marea Neagra. In 2005, ministrul mediului din Ungaria a cerut Romaniei sa nu aprobe proiectul.

Proiectul de Rosia Montana prevede 4 cariere, asezate in jurul centrului istoric al localitatii. Exploatarea ar trebui sa dureze 16 ani plus alti cativa pentru conservarea si ecologizarea zonei. Din o tona de roca se va obtine un gram si jumatate de aur. In fiecare zi, peste 40 de mii de tone de roca vor fi macinate. „In primii 9 ani se va scoate minereu de aici din Cetate si Carnic, spune Horea Avram, vicepresedintele RMGC. Se vor forma doua depozite de steril: halda Carnic si halda Cetate. Minereul care pleaca de aici din cariera jumatate merge in uzina, se scoate aurul si argintul si dupa ce se neutralizeaza sterilul se depoziteaza in valea vecina in conditii de siguranta.”

Valea Cornei va fi transformata intr-un urias iaz de decantare. Dupa extragerea aurului in uzina, sterilul amestecat cu apa va ajunge aici. „Acolo unde se ingusteaza valea, cam acolo va fi barajul – precizeaza Catalin Hosu, manager Comunicare RMGC . Cat va avea? Barajul va ajunge la o inaltime finala de vreo 180 de metri, lacul putin sub 300 de hectare. Si ca volum? 200 – 215 milioane de tone. Volumul total al rezervorului va fi de 250 de milioane de tone.” In iaz va exista si o concentratie de cianura. „Stim ca este o otrava, stim ca un gram de cianura omoara un om stim ca nici un om nu o sa bea apa din acele iazuri care se vor intinde pe 600 de hectare – e de parare Sorin Jurca, de la Fundatia Soros Rosia Montana. Il contrazice Horea Avram: „In iazul de decantare nu or sa ajunga concentratii toxice de cianura. Si ca sa facem o comparatie cu viata reala, concentratia de cianura care ajunge in iaz e asimilabila cu cea din cafea. Noi vom descarca in iaz o concentratie de 5-7 miligrame la litru. Acum in cafeaua asta exista pana la 6 miligrame la litru.”

Localitatea Corna va fi pe fundul iazului de decantare. Multe case deja au fost parasite. Multi insa pun sub semnul intrebarii siguranta acestui baraj.

Acum cateva luni, inainte sa-si dea demisia, ministrul mediului Laszlo Borbely, spunea ca institutia pe care o conduce se apropie de momentul in care va da un verdict, da sau nu exploatarii de la Rosia Montana. Nu a mai apucat s-o faca, iar misiunea a fost preluata de colegul sau Attila Korodi. Inca de la depunerea juramantului, seful statului i-a pus presiune pe umeri.

„Daca este fezabila exploatarea de la Rosia Montana si credeti ca prin creare de munca facem un bine Romaniei dati rapid avize sigur in deplina cunostinta de mediu. Daca nu, spuneti nu investitorului pentru ca fiecare zi in care plimbam acte de la o institutie la alta ne va costa enorm in viitorul proces.” – declara presedintele Romaniei.

Attila Korodi este acelasi ministru care in 2007 a blocat discutiile cu Gold Corporation. A suspendat procedura de avizare a studiului de impact asupra mediului. Decizia a venit dupa ce instanta i-a anulat companiei certificatul de urbanism. Au urmat trei ani de blocaj, iar discutiile la ministerul mediului au fost reluate abia in 2010. Acum, in 2012, la inceputul lunii aprilie, instanta de judecata a anulat din nou planul de urbanism si planul zonal pentru Rosia Montana. Reclamatia in instanta a fost facuta de mai multe ONG-uri.

Dupa caderea guvernului, inainte de a pleca din functie, Attila Korodi declara ca va recomanda urmasului sau sa blocheze discutiile pe mediu pana cand compania isi va rezolva problemele.

Posibila exploatare a impartit oamenii comunei in doua tabere, pro si contra. Eugen David este unul dintre opozantii proiectului. Are in zona 8 hectare de teren, iar una dintre cariere ar urma sa fie la el in curte.

Adrian Gligor este arheolog si vicepresedintele Companiei pe probleme de mediu. La Rosia Montana, intre cariere, proiectul minier va pastrata si protejata o zona de 137 de hectare, cu peste 300 de case dintre care 35 sunt monument istoric. Vor fi pastrate si o parte din galerii.

Aici s-a turnat filmul „Nunta de piatra”. Din film vedem cum arata centrul comunei acum 40 de ani. Cladirile inca mai aveau ceva din farmecul de alta data. Acum majoritatea caselor au lacatul pe usa, sunt scorojite si stau sa cada. Centrul comunei e bombardat cu mesaje, mai ceva ca intr-o campanie electorala. Fiecare parte incearca sa castige sustinere. Tot din filme vedem cum aratau steampurile in care se macina minereul. Erau steampuri peste tot, au fost 300 de instalatii de steampuri pe valea aceasta.

Urmele cautatorilor de aur au ramas peste tot. Muntii sunt plini de gauri, ca un svaiter. Puse cap la cap galeriile de aici depasesc 140 de kilometri.

Cea mai infloritoare perioada pentru Rosia a fost acum un secol si jumatate. Atrasi de aur, oamenii veneau aici din toata Europa. Cea mai mare densitate de oameni bogati pe metrul patrat, aici era. Majoritatea caselor au fost construite in acea perioada.

Pana acum Gold Corporation sustine ca a investit in zona 500 de milioane de dolari. Multi bani s-au dus pe cercetarea arheologica.

In ultima vreme, oameni de-ai locului au fost angajati sa curete mina Catalina Monulesti, locul in care s-au gasit celebrele tablite cerate, din vremea romanilor. Printre mineri il intalnim si pe Constantin Furdui. Furdui a aparut intr-o campanie care a incercat sa ii sensibilizeze pe romani si sa grabeasca aprobarea proiectului. „E singura sansa sa muncim aici. Nu ai ce sa faci altceva. Multa lume zica ca turismul… turistul vine se uita si poate ala n-are zece lei in buzunar sa bea un suc si o plecat. Nu se poate altceva. N-avem ce sa facem altceva decat minerit. De 2000 de ani …

 

Intr-o zona deosebit de spectaculoasa a galeriei Catalina Monolisti s-au conservat cel mai bine bucati intregi din structuri de lemn ce faceau parte din galeria romana. Acum e o zona total acoperita. Oxigenul nu a pus in pericol lemnul. S-a conservat 2000 de ani.

Romanii au fost primii care au scos aur de aici ca la carte. Pana acum se stie de cel putin sapte galerii ramase din vremea lor. O parte dintre galeriile romane sunt deschise pentru turisti. Putini oameni vin aici sa viziteze. Acum trei ani am coborat in adancuri cu Mignea Carol, fost miner. Si el ar fi vrut sa-si vanda casa si sa place. N-a mai apucat. A murit acum cateva luni.

Apele de aici ies la suprafata. Poluarea e la e acasa. Apa are concentratii de cadmiu, nichel, zinc, de zeci, chiar ar de sute de ori peste limitele de calitate pentru apele de suprafata. E foarte acida. Otrava curge in Abrudel si mai apoi ajunge in raul Aries. Poluarea se vede cu ochiul liber. Ar trebui multe milioane de euro pentru ecologizarea zonei.

Seful statului a fost de mai multe ori in zona. Stie prea bine situatia. Ce a facut pentru stoparea acestui dezastru ecologic? Nimic.

Compania a construit o statie pilot, in care apele din adancuri sunt curatate. Daca proiectul minier va fi aprobat, Gold Corporation se angajeaza sa se ocupe si de ecologizarea zonei.

Pana acum, compania a organizat zeci de intalniri cu localnicii pentru a-si prezenta proiectul. Multi au fost convisi si deja si-au vandut casele companiei. Acum 3 ani, la o dezbatere am cunoscut-o pe Ana Pentrinca. Locuieste peste deal, pe fundul viitorului lac de decantare. Este ghimpe pentru cei care vor sa inceapa exploatarea. Satenii i-au omorat oile, i-au taiat padurea, dar Pentrinca nu a cedat. Ne-am intors acum si am gasit-o baricadata in casa. Cu poarta zavorata. Intre timp, o anexa a casei i-a fost daramata de primarie. A ramas pe pozitii.

Pana acum, 800 de case au fost cumparate de Gold Corporation. Compania vrea sa incurajeze turismul in zona. S-a apucat sa reabiliteze casele cumparate.

Mare parte dintre cei care au acceptat sa plece din zona s-au mutat intr-un cartier construit de companie in Alba Iulia. In total 125 de case. De cativa ani, compania nu a mai cumparat case. Oamenii asteapta.

La Rosia Montana s-au construit case noi. Cartiere intregi de vile, din lemn acoperit cu polistiren au aparut in ultimul an. Casele sunt puse pe bolovani, fara fundatie, sunt niste machete si clar ca nu fost construite pentru ca cineva sa locuiesca in ele, ci pentru a fi vandute companiei. Unele au fost construite chiar sub liniile de inalta tensiune, langa fosta cariera Cetate. Sunt puse una langa alta, de parca n-ar mai fi fost loc pe lume..

Mai mult, au fost construite si blocuri. Cu trei etaje, tot din scandura. Butaforie, ca pe un platou de filmare, pe locul unde compania are are poiectat un drum.

Aproape peste tot in lume, companiile private extrag aurul. Costurile sunt destul mari si implica si un risc, o aventura. Numai pentru explorarea zonei, la Rosia Montana, Gold Corporation sustine ca a cheltuit peste o suta de milioane de dolari.

Cat castiga statul roman din aceata afacere? Investitia totala este de 2 miliarde de dolari pe care o investeste in totalitate asociatul cu capital privat. Daca se vinde tot aurul si argintul de la Rosia Montana asta inseamna vreo 7,5 miliarde de dolari. Din astea 7,5 miliarde cam 4,2 miliarde intra in economia Romaniei, 1,8 miliarde intra la bugetul de stat si profitul pe care il face actionarul principal dupa ce-si deduce cheltuilile este de 1,3 miliarde de dolari. Este sau nu profitabil?

Decizia este acum, ca dintodeauna in mana politicienilor, pe care presedintele ii acuza de lasitate. In guvernul care a aprobat proiectul in 1997 si care este acuzat de multi ca a cedat aurul de la Rosia Montana mult prea ieftin, era si actualul presedinte, Traian Basescu. In ultima vreme, seful statului si-a declarat sustinerea pe fata pentru proiect. Opozitia de pana mai ieri, l-a atacat. „Domnia sa este direct si personal interesat sa isi inchida aceasta datorie contractata direct de candidatul Traian Basescu in campania din 2004 – declara Victor Ponta.

La radul sau seful statului a declarat ca Mircea Geoana, candidatul PSD-ului in 2008, ar fi fost sustinut in campania electorala de Gold Corporation. Niciuna dintre acuze n-a fost demonstrata. Pana cand politcienii se vor hotari ce se intampla cu Rosia Montana, situtia ramane aceeasi. O zona poluata, care afecteaza apele din jur, o comunitate dezbinata, cu oameni mai mult sau mai putin saraci care calca si traiesc pe un munte de aur, cu indivizi care incearca sa profite, cu ONG-uri hotarate sa nu lase mineritul in zona, care avertizeaza ca poluarea ar putea fi mult mai mare, cu o companie care asteapta de 15 ani sa scoata aur. Exploatarea ar insemna locuri de munca, bani la buget si ceva aur in vistieriile statului, 19,31% din cat se va exploata. Nu foarte mult spun unii, suficient sustin altii pentru a da drumul proiectului, un proiect pentru care generatiile viitoare ar putea sa ne multumeasca sau sa ne acuze.

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea „Romania, te iubesc” din 13 mai 2012

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here