„Initiativa Zarand” despre animalele mari de prada. Stie ursul sa traverseze autostrada?
Desi asteptam de ani buni construirea de autostrazi, trebuie sa tinem cont ca acestea intersecteaza „coridoarele verzi” – rutele de migratie ale animalelor salbatice.
In cadrul proiectului nostru am fost in Muntii Zarandului pentru a cunoaste indeaproape activitatea celor de la Initiativa Zarand, un grup de ecologisti care isi propune realizarea unui model viabil de conservare a naturii si de dezvoltare locala.
Ursul, lupul si rasul, la bariera
Peste 22% din suprafata Romaniei a fost inclusa in cadrul retelei Natura 2000, un program european de conservare a speciilor si habitatelor naturale. O veste buna, numai ca pentru protejarea efectiva a naturii trebuie ca specialistii si institutiile responsabile sa conlucreze cu comunitatile locale, sustin cei de la Initiativa Zarand.
Am vizitat o parte componenta a coridorului ecologic dintre Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali, o zona vitala pentru carnivorele mari din regiune, ursul, lupul si rasul. Coridorul ecologic, similar coridoarelor de transport pe care le folosim noi, este reprezentat de o fasie de teren importanta pentru migratia animalelor.
Unind Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali, coridorul include habitate si specii importante, dar si peisaje naturale si un patrimoniu cultural deosebit. Coridorul ecologic se afla in raza administrativ-teritoriala a judetelor Bihor, Arad, Timis si Hunedoara, avand o lungime de circa 150 km si este intersectat de multe artere de transport aglomerate, printre care si binecunoscutul DN7 / E68.
La mijlocul distantei dintre limita de nord si cea de sud a coridorului, in Muntii Zarandului, se afla comuna Petris, cuprinzand sase sate: Obarsia, Rosia-Noua, Corbesti, Seliste, Ilteu si Petris.
Cu toate ca aceste sate sunt situate in centrul coridorului, interactiunea dintre locuitori si carnivorele mari a fost limitata. Astazi, o data cu pierderea sau restrangerea rutelor favorabile de deplasare a animalelor salbatice, cresc sansele ca acestea sa intre in contact cu omul. O data cu schimbarile social-economice si de mentalitate din viata satului, interactiunile dintre cele doua parti pot sa genereze situatii conflictuale. In cazul comunitatilor aflate intr-o continua expansiune, invadarea si distrugerea habitatului animalelor salbatice sunt inevitabile. Dar efecte negative se pot observa si in cazul satelor depopulate, unde resursele naturale devin tinta exploatarii intensive.
Comuniunea om-natura in mediul rural este amenintata, pe de o parte, de capacitatea redusa a satenilor de a-si pazi recoltele asa cum o faceau in mod traditional si, pe de alta parte, de scaderea tolerantei pentru orice paguba provocata de animalele salbatice. Animalele care devasteaza lanurile pentru a-si procura hrana devin o amenintare pentru supravietuirea familiilor care traiesc exclusiv din cultivarea pamantului. De aceea, satenii considera indreptatita folosirea oricaror metode pentru a-si apara recoltele. Este important sa fie ajutati sa gasesca metode moderne si eficiente pentru a-si proteja culturile, protejand astfel si animalele salbatice.
Exista insa si un alt aspect care poate exacerba conflictul: frica. Teama fata de aceste animale este de cele mai multe ori nefondata, caci ele nu ataca omul, iar pagubele cauzate pot fi preintampinate. Din pacate, teama, rezultat al necunoasterii, prejudecatilor si uneori chiar al traditiei, genereaza bariere la fel de greu de depasit ca si barierele fizice .
Iarba verde de acasa
Initiativa Zarand a fost cea care, la nivel national, a semnalat importanta mentinerii conectivitatii peisajului natural si a rolului esential pe care comunitatile traditionale il joaca in realizarea obiectivelor de conservare a biodiversitatii. Initiativa promoveaza pastrarea traditiilor si dezvoltarea durabila ca parte a strategiilor de protejare a mediului natural. Pentru atingerea acestor obiective sunt necesare o buna cunoastere a comunitatilor si implicarea directa a acestora.Initiatorii proiectului colaboreaza cu scolile si cu primariile din zona, incercand sa modeleze o generatie mai responsabila din punct de vedere al conservarii mediului inconjurator.
Comunitatile intalnite in aceste zone inca pastreaza un stil de viata traditional, in care comuniunea om-natura este esentiala pentru asigurarea traiului de zi cu zi. Practicarea agriculturii de subzistenta si lipsa alternativelor economice sustenabile fac ca aceste comunitati sa fie vulnerabile in fata proiectelor de investitii care pot avea efecte distrugatoare asupra mediului.
„Viata la tara”, povestita de badea Aurel din Rosia Noua
Suntem intampinati de elevii scolii generale si de directorul scolii, Stefan Faur, care ne ureaza bun venit in comuna Petris. Membri ai Asociatiei Zarand si ai organizatiei internationale Fauna and Flora International, Radu Mot si Anca Serban, impreuna cu jurnalistul si sociologul Marius Cosmeanu si cameramanul Cristian Ilea ne insotesc prin satele Rosia Noua, Corbesti si Obarsia, vorbesc cu insufletire, sunt salutati cu caldura de sateni.
