Costurile proiectelor de obtinere a energiei eoliene sunt mai mici in Bulgaria

0
127
Costurile proiectelor de obtinere a energiei eoliene sunt mai mici in Bulgaria

Principalele proiecte romanesti

Costurile proiectelor de obtinere a energiei eoliene sunt mai mici in Bulgaria decat in cele mai multe tari europene, inclusiv Romania pentru ca vecinii nostri au nevoie de doar 3 avize pentru a pune in functiune un parc eolian, in timp ce in Romania sunt necesare 85!!! Birocratia excesiva de la noi din tara duce la o durata de aproximativ 2 ani de zile de la initierea procesului de autorizare, pana la implementare; comparativ, media in UE este de 4-6 luni[1].

Tara noastra are un potential eolian urias, prea putin valorificat pana in prezent[2]. Acest lucru este demonstrat si de inmultirea proiectelor de parcuri eoliene in mai multe puncte favorabile producerii acestui fel de energie regenerabila.

Caracteristicile unui proiect eolian

Pentru cei care cunosc mai putin detaliile tehnice, este nevoie de urmatorii indicatori, care trebuie cunoscuti la amplasarea unui parc eolian: viteza vantului – peste 4m/sec, numarul anual de ore in care aceasta viteza este atinsa – este nevoie sa fie mai mare de 3-4.000 de ore; o scadere a vitezei vantului cu 0,5 m/sec poate duce la o scadere a productiei de energie electrica din surse eoliene cu 50 la suta).

13 parcuri eoliene functionale din Romania risca sa “rugineasca” din cauza legislatiei lacunare si a birocratiei[3]. Conform autorizatiilor eliberate de Agentia Nationala pentru Reglementarea Energiei, 961 de MW vor fi instalati in tara noastra pana la sfarsitul anului 2011. In 2009 se produceau in Romania 14 MW de energie electrica eoliana, iar in 2010, productia ar trebui sa creasca la 384 MW (cam cat produceau SUA in 1984); aceasta inseamna ca in 2010-2011 ar trebui sa fie instalate turbine eoliene pentru productia a cca 1.000 MW.

La sfarsitul anului 2009, Transelectrica aprobase instalatii eoliene de 4.000 MW, iar numarul cererilor totalizeaza peste 20.000 MW; se estimeza ca cei 4.000 MW vor ajunge sa fie produsi in totalitate, din diverse motive (criza economica si financiara; capacitatea turbinelor, unele fiind second hand; problemele de legislatie, durata termenlor de realizare, cuprinsa intre 1,5 si 2 ani; gradul de utilizare de 20-30 la suta pe an la nivel european a unui astfel de proiect etc.) abia catre anul 2020!

Fiecare turbina eoliana instalata va presupune o investitie de 1 milion de euro pentru un echipament de 1 MW; pentru 2 MW, intregul echipament costa 3 milioane de euro, in ambele cazuri fiind luate in considerare si costurile auxiliare, pentru amenajarea drumurilor de acces, a fundatiilor pentru turbine, a statiilor si platformelor de lucru. In 7-8 ani costurile se amortizeaza, prin vanzarea energiei electrice produse, daca nu apar modificari notabile in regimul vinturilor din zona. Pentru armarea fiecarei fundatii pe care este amplasata apoi o singura turbina sunt necesare 42 tone de otel-beton!

Cel mai cunoscut, dar si controversat proiect eolian al Romaniei este cel de la Fantanele-Cogealac, judetul Constanta, al firmei cehe de utilitati CEZ, cu o capacitate de productie de 600 MW (tot cat primul reactor de la Cernavoda), considerat a fi cel mai mare din Europa, construit pe uscat. In total vor fi instalate 139 de turbine (40 au fost montate din 2009[4]), la un cost total al investitiei de 1,1 miliarde euro. Numai la Fantanele s-au construit si pietruit pentru acces 137 km de drumuri.

Parcul eolian de la Fantanele-Cogealac a inceput sa produca energie electrica in iunie 2010. Tot atunci s-a blocat si continuarea instalarii turbinelor prevazute pentru montare in 2010: primarul din Cogealac a refuzat sa elibereze un aviz, pe motiv ca nu ar exista autorizatie de constructie[5].

Conexiunea dintre Fantanele si Cogealac ar urma sa se realizeze in prima jumatate a anului 2011, cand intreg parcul eolian va produce electricitate. CEZ este prezent in Romania din 2005, cand a preluat fosta Electrica Oltenia. Printre concurentii GE pentru Cogealac s-au numarat Siemens, Vestas sau Nordex, care fac parte dintre cele mai mari companii din lume in productia de turbine eoliene.

Pana la inceputul anului 2010, Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea a acordat aviz si autorizatie de mediu pentru 70 de parcuri eoliene (teoretice), care vor insuma 1.703 turbine; 37 din parcuri sunt amplasate in arii ecologice cunoscute sub numele de situri Natura 2000. Mai multe ONG-uri au notificat Ministerului Mediului ca vor sesiza Comisia Europeana pentru a demara procedurile de infrigement in aceste cazuri[6].

Primul parc eolian din vestul Romaniei va fi construit in localitatea aradeana Barsa. De catre o companie spaniola cu sediul la Barcelona, care va cumpara 32 ha din pasunea comunala pentru a amplasa 40 statii eoliene. Dupa un an de masuratori, reprezentantii companiei spaniole au transmis ca vantul este suficient de puternic, pana la 8 m/sec, desi ar fi fost de ajuns pana la 4 m/sec. Investitia se va ridica la peste 100 milioane euro, fiind una dintre cele mai mari din judetul Arad dupa 1990; numai din taxele si impozitele pe care le va incasa de la investitori – cca 55 mii euro/an, comuna Barsa isi va dubla bugetul si vor fi asigurate astfel numeroase locuri de munca pentru localnici. Energia electrica produsa astfel va intra in reteaua nationala de distributie, fiind un castig pentru zona de vest a tarii[7].

Un alt parc eolian notabil urmeaza sa fie construit in nordul Moldovei, in zona comunelor Mironeasa-Tutora. Proiectul, in valoare de 2 miliarde euro, apartine unui consortiu de firme in fruntea caruia se afla Celsa Team SRL, care vor sa istaleze in judetele Iasi, Neamt si Vaslui, 250 de turbine, care sa dezvolte in total o putere egala cu cea produsa de reactorul 1 de la Cernavoda.

Alte proiecte eoliene importante

In mai 2009, BERD a inceput finantarea primului sau proiect in Turcia (de cand acest stat a intrat in zona in care banca activeaza), in valoare de 45 milioane euro, pentru constructia unei ferme de producere a energiei eoliene. Proiectul va ajuta Turcia sa promoveze energia curata si sa-si reduca dependenta de importul de combustibili fosili. Ferma eoliana ar putea deveni operationala pana la finalul anului 2010 si va fi cea mai mare din Turcia, fiind alcatuita din 54 turbine de vant. Aceasta va creste cu 30% capacitatea actuala de energie, generata din surse eoliene, pana la circa 500 megawati.

IFC, parte a Bancii Mondiale, aloca acestui proiect 55 milioane euro, iar BEI – 30 milioane euro, in total cu cele 45 alocate de BERD – 130 milioane euro. Turcia este a sasea mare piata de electricitate din Europa si are unul dintre cele mai rapide ritmuri de crestere din lume.

Breviar

  • 2008 a fost un an record pentru investitiile mondiale in energii regenerabile, acestea depasindu-le pe cele in carbune si petrol.
  • UE a stabilit ca 20 la suta din energia consumata de statele membre in 2020 sa provina din resurse regenerabile;  Romania si-a luat angajamentul sa depaseasca acest procent cu 4 la suta, tinand cont ca in 2005, numai din biomasa si energie hidro se obtinea 17 la suta din energia consumata.
  • Producatorii de energie eoliana primesc doua certificate verzi, pana in 2017 si unul incepand din 2018 pentru fiecare megawat livrat in retea; pentru energia electrica produsa in microhidrocentrale noi, producatorii primesc: trei certificate pentru fiecare megawat livrat in retea; doua certificate daca au fost retehnologizate si 1 certificat pentru 2 megawati, daca nu au fost modernizate.

Pentru producerea de energie din biomasa, biogaz sau o sursa geotermala, producatorii primesc 3 certificate pentru fiecare megawat produs. Exista si un alt proiect: cele noua tari riverane Marii Nordului vor sa foloseasca energia vanturilor si a valurilor din Marea Nordului.

  • Comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, a spus ca in urmatorii 5 ani, Europa va importa din nordul Africii, sute de megawati de energie electrica generata de Soare[8]. Aceasta energie va fi folosita pentru a genera electricitate, care apoi sa fie exportata in Europa sau folosita pentru desalinizarea apei marine si transformarea desertului in padure. Potrivit Institutului pentru Energie al Comisiei Europene, ar fi nevoie de doar 0,3% din lumina care invaluie Sahara si deserturile din Orientul Apropiat pentru a fi satisfacute nevoile energetice ale Europei. Cel mai departe in acest sens a pasit compania germana Desertec Industrial Initiative, care isi propune sa asigure 15% din energia electrica a Europei pana in 2050 sau mai devreme prin intermediul unor linii de electricitate intinse de-a lungul desertului si a Mediteranei. Planul sau de 400 miliarde dolari este sustinut de unele dintre cele mai mari companii din Germania, printre care Siemens, E.On si Deutsche Bank.

Potrivit unui raport realizat de PricewaterhouseCoopers[9], Europa si Africa de Nord ar putea sa obtina pana in 2050 tot necesarul de electricitate doar din resurse regenerabile. O retea SuperSmart, pan-europeana, care sa alimenteze cu energie tot continentul este cat se poate de fezabila din punct de vedere tehnic, spune raportul intocmit de PricewaterhouseCoopers. Acest sistem ar fi alimentat de ferme solare plasate in Africa de Nord, de unele hidro-electrice din Scandinavia si din Alpi, precum si de platforme eoliene, atat pe uscat, cat si pe mare, din zona Marii Baltice si a Marii Nordului. Energia marina si instalatiile de obtinere a energiei din biomasa ar urma sa completeze tabloul. Raportul mai anticipeaza ca o raspandire a energiilor regenerabile ca alternativa la cele actuale va antrena preturi tot mai mici pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon. Energia astfel creata devine competitiva din punctul de vedere al costurilor si poate asigura electricitate la preturi accesibile in intreaga regiune.

GENERAL ELECTRIC

Gigantul General Electric (GE) va investi in urmatorii ani apropape 340 milioane euro in domeniul energiei eoliene offshore (pe mare si pe ocean – n.r.), in dezvoltarea si extinderea uitatilor sale de productie, inginerie si service, pe care le detine in Norvegia, Marea Britanie, Suedia si Germania.

GE isi dezvolta in acesti ani o retea de centre de promovare a noilor tehnologii: Centrul de Dezvoltare a Tehnologiei din Oslo, Centrul de Inginerie din Hamburg, Centrul de Cercetare Globala din Munchen.

Asociatia Europeana pentru Energie Eoliana estimeaza ca sectorul eolian offshore din Europa va creste in 2010 cu peste 70 la suta, iar previziunile indica o crestere continua in urmatorii ani. Potrivit asciatiei, daca toate proiectele eoliene ofsshore aflate in prezent in dezvoltare ar fi finalizate, acestea ar putea produce 10 la suta din energia electrica necesara UE, eliminand deversarea in atmosfera, in fiecare an, a 200 milioane tone emisii de dioxid de carbon.

sursa: GE, pe aripile vantului, in Money Express, nr. 145, pana in 12 aprilie 2010, p. 8

 

Planul National de Actiune in Domeniul Energiilor Regenerabile

Exista un Plan National pentru Promovarea Energiilor Regenerabile, care a fost supus consultarii publice. Conform acestuia, energia regenerabila reprezinta 24 la suta din totalul de energie produsa in Romania; din totalul de energie regenerabila, 22 la suta este energie termica si de racire, 43 la suta – energie electrica si 10 la suta provine din sectorul transporturilor. Pentru derularea planului national exista si finantare din fonduri europene in valoare de 100 milioane euro pentru sustinerea unor proiecte din fonduri europene in domeniul energiilor regenerabile.

La jumatatea lunii mai 2010, Asociatia Romana pentru Energie Eoliana (AREE) estima ca, in urmatorii trei ani, in Romania ar putea fi instalata o capacitate de 3.370 Mw obtinuti din energie eoliana, in conditiile in care potentialul eolian al Romaniei este de 5.500 Mw. Conform datelor AREE, potentialul de energie eoliana instalata se ridica la 545 de Mw in anul 2010, deci o zecine din total.

In anul 2010, la nivel national, consumul de energie electrica din surse regenerabile  reprezinta 33 la suta din consumul intern brut de energie electrica al Romaniei, adica aproximativ 11 la suta din consumul total de energie. Pentru perioada 2008-2012, surplusul de AAU (Assigned Amount Units – Unitati ale Cantitatii Atribuite), care se comercializeaza este de max 300 de milioane. Comercializarea surplusului de AAU se face in transe. O tranta este, de regula, mai mare de 1 milion de AAU.

Romania si-a asumat un angajament de reducere cu 8 la suta a emisiilor de gaze cu efect de sera, fata de nivelul anului 1989 (an de referinta), in perioada 2008-2012. Pentru atingerea angajamentului asumat, emisiile nationale de gaze cu efect de sera nu trebuie sa depaseasca nivelul de 255,967 milioane de tone echivalent CO2. Prin urmare, disponibilul de AAU ar putea fi de circa 100 milioane tone echivalent CO2 pentru fiecare an al perioadei 2008-2012.

Specialistii europeni si autohtoni au observat ca si in tara noastra se fac pasi mici pentru implementarea legislatiei europene in domeniul surselor de energie regenerabila. O piata nereglementata nu poate rezolva toate problemele, ca dovada abundenta de turbine eoliene in zona Dobrogea, care a condus la deschiderea unor proceduri de infringement si la turbulente sociale locale (cum a fost cea din vara anului 2010, din comuna Cogealac, jud. Constanta).

Adesea, autoritatile romane gasesc in reglementarile europene scuza cea mai avantajoasa pentru a complica un sistem birocratic. Si in sectorul energiilor regenerabile, Guvernul incurajeaza monopolul unor firme mari, ale caror nume sunt deja bine stabilite pe piata de energie din Romania, fara sa dea sanse firmelor mai mici sa devina actori pe aceasta piata. Ori de cate ori exista disfunctionalitati in legatura cu sectorul energiilor regenerabile, autoritatile romane pun totul in seama cerintelor dure ale Comisiei Europene. Asa s-a intamplat si in cazul Planului National de Actiune in domeniul Energiilor Regenerabile (PNAER), cand Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri a impiedicat orice fel de implicare a actorilor interesati de elaborarea si consultarea acestui document programatic, ce trebuia sa traseze doar liniile generale de dezvoltare ale sectorului energiilor regenerabile pana in 2020.

Semnalul oferit de catre autoritatile centrale mediului privat interesat de domeniul utilizarii surselor regenerabile de energie este de ezitare in adoptarea unor decizii si de lipsa de seriozitate, in legatura cu – de exemplu – termenul de intrare in vigoare a legii ce reglementeaza promovarea energiilor regenerabile (Legea nr. 220 din 2008).

Planul National de Actiune in Domeniul Energiilor Regenerabile sufera din cauza numarului mare de pagini, care contin informatii redundante: liste intregi de legi si ordine, precum si descrieri ale programelor operationale sunt repetate de nenumarate ori pentru a umple cele 286 de pagini. De asemenea, sunt mentionate diverse autoritati asa-zis responsabile cu promovarea energiilor regenerabile precum ADR-urile, care nu au in statutul lor astfel de prevederi. Alte informatii sunt nefundamentate si lipsite de valoare (ex. “Criza economica globala inceputa in anul 2008 afecteaza profund Romania, inclusiv din punct de vedere al consumului de energie, iar influentele pe termen mediu si lung sunt inca greu de evaluat”). Acestea sunt doar o parte dintre rezultatele studiului „Imbunatatirea legislatiei si procedurilor privind folosirea energiei regenerabile in Romania”, realizat in 2010 de catre Fundatia TERRA Mileniul III in cadrul proiectului „Energia Regenerabila: o Sansa pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei”, finantat de Guvernele Islandei, Liechtenstein si Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European.

 


[1] Roxana Dimache, De ce ne bat bulgarii la eoliene?, in Curierul National, 13 august 2010, p.12

[2] Victor Rusu, Proiecte eoliene in valoare de doua miliarde de euro in nordul Moldovei, in Financiarul, 8 decembrie 2009, p. 6

[3] Sorina Mihail, Noi am investit, dar nu bate vantul, in saptamanalul Capital, 22 noiembrie 2009, p. 18

[4] Roxana Petrescu, CEZ ancheie pana la sfarsitul anului instalarea a 40 de turbine eoliene in Dobrogea, in Ziarul Financiar, 22 decembrie 2009, p. 8

[5] Cristian Matache, Cel mai mare par eolian din Europa s-a blocat la Primaria din Cogealac, in Financiarul, 2 iulie 2010, p. 3

[6] sursa: revista “Esential”, nr. 95-96, 2010, p. 29

[7] dupa Paula Bulzan, Investitii de peste 100 milioane euro intr+un par eolian din Barsa, in cotidianul Bursa, 13 august 2010, p. 4

[8] *  *  *, Europa ar putea trece pe energie solara din Sahara pana in 2015, pe site-ulwww.Eur.Activ.ro, vizitat in ziua de 29 iunie 2010

[9] si dat publicitatii pe 8 aprilie 2010, pe site-ul www.EurActiv.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here