Progresul economic al tarilor Uniunii Europene a dublat impactul ecologic asupra planetei in ultimii 30 de ani, arata un nou raport dat publicitatii de WWF.
In ciuda modernizarii tehnologiilor, presiunea asupra mediului a inregistrat o crestere mai rapida decat populatia Europei, creandu-se astfel un deficit de resurse naturale atat pentru noi, cat si pentru generatiile viitoare.
Cu exceptia Finlandei, Letoniei si Suediei, toate tarile Uniunii Europene se confrunta cu un deficit de resurse naturale.
Chiar daca aceste tari dispun de rezerve importante comparativ cu celelalte membre UE, aceasta nu inseamna ca le si gestioneaza corect. De exemplu, in Finlanda, presiunea asupra mediului a crescut cu 70% incepand din 1975, una dintre cele mai mari rate de crestere din cadrul UE.
De asemenea, Germania impreuna cu Bulgaria si Letonia au reusit sa isi reduca amprenta ecologica (un indicator ce masoara cererea de resurse naturale in baza consumului unui singur individ) in ultimele trei decenii.
Realizarea acestor tari este cu atat mai notabila cu cat, in acelasi timp, au reusit sa isi creasca si indicele dezvoltarii umane. Dar amprenta ecologica a Germaniei e inca de 2,5 ori mai mare decat resursele naturale de care dispune.
Diferenta dintre amprenta ecologica si biocapacitate (capacitatea bioproductiva a sistemelor naturale) e practic cea dintre cererea omului si capacitatea naturii de a oferi.
Acest indicator a variat in timp: pana in 1970, biocapacitatea a fost mai mare decat amprenta ecologica; intre 1970 si 1994, raportul s-a inversat. Evaluarile realizate dupa 1994, pana in 2003, arata ca biocapacitatea a fost mai mare decat amprenta ecologica, cu exceptia a doi ani. In Romania, amprenta ecologica este de 2,4 si este cea mai scazuta din UE, dar tara ramane un debitor ecologic.
Sursa: Adevarul
