Problemele economice care au lovit tara in ultimele luni au adus o neasteptata veste buna: poluarea din marile orase a scazut. Nu semnificativ, dar este prima scadere in ultimii noua ani, potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.
La mijlocul anului 2008, un raport realizat la nivel european arata ca cele mai poluate tari din UE sunt Romania si Bulgaria, cotele de atentie fiind depasite la mai multi parametri. Documentul arata ca bulgarii respirau in medie anual 55 de micrograme de praf, in vreme ce romanii inhalau 52 de micrograme de praf. Media inregistrata in UE este de 23 de micrograme de praf. „Sursele” de poluare erau masinile, al caror numar crestea de la an la an, industria, si avantul imobiliar, din cauza caruia spatiile verzi dispareau, fiind inlocuite de constructii. Lucrurile s-au schimbat radical in ultima jumatate de an.
TRAFICUL MULT FLUIDIZAT, MAI PUTINE NOXE
Cu ajutorul primariilor din tara, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a centralizat date care arata ca, de la inceputul crizei, traficul s-a redus cu procente variind intre 5 si 30 la suta in toate orasele mari. Firmele nu mai fac la fel de multe livrari, multi romani au renuntat la autovehiculele luate in leasing, altii nu isi mai permit pretul combustibilului si folosesc mijloacele de transport in comun. Din punctul de vedere al mediului, asta se traduce in mai putine emisii de substante nocive. Adica mai putina poluare. Bucurestiul, Iasiul, Constanta, Timisoara, Clujul sunt primele orase care beneficiaza de aer mai curat ca urmare a crizei. Reducerea traficului, in special pe timp de zi, a redus cu procente insemnate si poluarea fonica din orasele amintite.
INVESTITII IMOBILIARE INGHETATE = SPATII VERZI RAMASE INTACTE
Printre cele care au cazut din cauza crizei se numara si piata imobiliara. O data cu ea, investitiile in domeniu au fost inghetate. Santiere intregi, in toate colturile tarii, zac neterminate pana la trecerea crizei. Problemele financiare i-au determinat pe multi investitori sa amane sau sa anuleze proiectele pe care intentionau sa le desfasoare. Multe dintre ele urmau sa se construiasca in zonele verzi de la periferia oraselor care ar fi trebuit, evident, distruse. Inghetarea proiectelor a salvat astfel hectare intregi de paduri si alte zone verzi. Asta se traduce tot prin mai mult aer curat. Agentiile de Protectie a Mediului din Sibiu, Brasov, Bucuresti, Tulcea, Constanta, Giurgiu, Drobeta Turnu Severin sau Oradea au raportat „aer mai curat” in orase in cele trei luni scurse de la inceputul anului, adica de la agravarea crizei imobiliare.
FABRICI INCHISE, AER MAI CURAT
Acutizarea crizei economice a dus la inchiderea, totala sau temporara, a multor fabrici din orase. Vestile au venit din Bucuresti, Constanta, Tulcea, Timisoara, Piatra Neamt, Iasi, Targu-Mures, Copsa Mica, Vaslui, Barlad. Inchiderea acestor fabrici a adus cu sine mai multi someri, dar si mai putine emisii poluante in atmosfera.
LA FEL SI IN LUME
Imbunatatirea calitatii aerului se inregistreaza si in alte metropole foarte poluate din lume. Ca si in Romania, imbunatatirile nu sunt semnificative, dar sunt primele reduceri ale cotelor de atentie din ultimul deceniu. Cele mai importante reduceri se inregistreaza in acest moment in orasele Indiei si Chinei, Braziliei, Rusiei sau Germaniei. Locuitorii oraselor New Delhi, Mumbai, Beijing, Shanghai, Hong Kong, Moscova, Sankt Petersburg, dar si Berlin, Munchen sau Frankfurt respira un aer mai curat.
SFATURILE LUI AL GORE
Fostul vicepresedinte american Al Gore, laureat al premiului Nobel pentru Pace pentru activitatea sa impotriva incalzirii globale, a recomandat in urma cu aproape doua luni guvernelor lumii si administratiilor oraselor sa foloseasca actuala criza economica si financiara pentru a investi masiv in dezvoltare sustenabila. Sustinut de secretarul general al ONU Ban Ki-moon, Gore a spus ca e momentul cel mai potrivit pentru ca resursele energetice regenerabile sa fie folosite pe scara larga, iar tehnologiile nepoluante sa le inlocuiasca incepand cu acest moment pe cele actuale, bazate pe combustibili fosili.
Sursa: Jurnalul National
