Efectele schimbarilor climatice sunt mai grave decat par la prima vedere
Includerea incalzirii globale in topul preocuparilor secolului XXI se justifica deplin daca avem in vedere influenta negativa pe care o are aceasta asupra naturii si omului. Potrivit unui top al acestor efecte, realizat de publicatia „Life&Science”, schimbarile climatice se fac vinovate de fenomene care variaza de la cresterea riscului de incendii la accelerarea satelitilor, de la secarea lacurilor si reducerea rezervelor de apa la intensificarea alergiilor si a bolilor specifice primaverii.
Accelerarea satelitilor
Satelitii geostationari se mentin pe orbite bine stabilite prin intermediul unui program computerizat. Calculatorul de bord este programat la lansare si, din timp in timp, declanseaza pornirea micului motor care trebuie sa corecteze traiectoria satelitului. De ce e nevoie de o corectie?
Pentru ca Pamantul, avand forta de gravitatie, ii atrage si, prin urmare, ca sa ramana pe cer trebuie, din cand in cand, sa urce din nou la altitudinea programata. Incalzirea globala strica aceste calcule foarte precise schimband densitatea aerului. In straturile superioare ale atmosferei, din cauza surplusului de caldura, aerul se rarefiaza foarte mult, iar satelitul intampina o rezistenta la inaintare mai mica decat cea calculata.
Prin urmare, satelitii vor fi mai putin franati si se vor invarti din ce in ce mai repede. Acest exces de viteza poate provoca accidente intre sateliti sau chiar azvarlirea lor de pe orbita, intrucat programul din computerul aflat la bordul satelitului nu mai poate fi schimbat.
Agravarea alergiilor
Primavara timpurie inteteste crizele de astm
Incalzirea globala duce la intensificarea alergiilor si a bolilor care apar primavara. Astfel, s-a constatat ca, in ultimele decenii, numarul persoanelor care sufera de alergii de primavara si de astm a crescut simtitor. Oamenii de stiinta argumenteaza aceasta crestere prin faptul ca nivelul ridicat al dioxidului de carbon din aer si cresterea temperaturilor devanseaza perioada de inflorire a unor plante. In acest fel, perioadele in care este produs polenul si, implicit, cele in care se manifesta alergiile generate de acesta sunt mai lungi.
Ridicarea muntilor
Muntii sunt mai inalti din cauza topirii ghetarilor
Desi nu este vizibil cu ochiul liber, in ultimul secol s-a constatat cresterea muntilor, din cauza topirii ghetarilor. Astfel, dupa ce timp de mii de ani greutatea acestor ghetari a exercitat o presiune pe suprafata Pamantului, topirea lor determina ridicarea acestei suprafete. Din cauza faptului ca incalzirea globala accelereaza topirea ghetarilor, cercetatorii apreciaza ca muntii vor creste tot mai mult.
Migrarea animalelor spre inaltimi
Animalele, disperate de caldura, cauta racoarea muntelui
Inca de la inceputul secolului trecut s-a constatat ca veveritele sau reptilele prefera sa isi stabileasca habitatele la inaltimi mai mari. Cercetatorii pun si aceasta schimbare pe seama incalzirii globale, care a generat anumite modificari in habitatele lor obisnuite. Aceleasi efecte par sa ameninte, de asemenea, habitatele speciilor de animale din zona arctica, precum ursii polari, prin topirea ghetarilor pe care traiesc acestia.
Intensificarea incendiilor de padure
Mii de hectare de padure dispar in flacari
Determina topirea accelerata a ghetarilor si creeaza uragane intense. Dar incalzirea globala face ca mii de hectare de padure sa fie distruse anual de incendii. Astfel, s-a constatat ca, in ultimele decenii, incendiile de padure au fost mai frecvente in timpul primaverii din cauza topirii timpurii a zapezii, cresterii temperaturilor si a vanturilor. Cand primavara apare mai devreme si se topeste zapada, suprafata padurii se usuca si creste riscul de producere a incendiilor.
Surparea solului in zonele nordice
Schimbarile climatice nu duc numai la topirea zapezilor, ci si la o incalzire accentuata a permafrostului (strat al solului in care apa e permanent inghetata, specific zonelor nordice). Topirea provoaca surparea terenurilor in zonele de tundra sau alpine. Dislocarea solului din cauza topirii permafrostului produce scufundarea stalpilor de sustinere pentru conductele de gaze din Siberia, de pilda, ceea ce provoaca ruperea lor.
Acelasi fenomen afecteaza si infrastructura transportului rutier si feroviar, precum si structura de rezistenta a caselor. La altitudini mari, in munti, determina intensificarea alunecarilor de teren si roci.
Distrugerea vestigiilor arheologice
Temple si vestigii antice de pe tot globul au rezistat vreme de mii de ani, insa efectele incalzirii globale le pun in imposibilitatea de a trece testul timpului. Cresterea nivelului apei din mari si oceane si fenomenele meteorologice extreme si-au dovedit deja potentialul extraordinar de a distruge vestigii unice. De pilda, inundatiile determinate de incalzirea globala au sters de pe harta un sit vechi de peste 600 de ani – Sukhotai, care a fost candva capitala regatului Thai.
Disparitia lacurilor
In ultimele decenii, un numar impresionant de 125 de lacuri din Arctica au secat, certificand astfel ideea ca efectele incalzirii globale se manifesta extraordinar de rapid la polii Pamantului. Cercetarile efectuate in zonele de unde au disparut aceste lacuri conduc catre ipoteza ca gheata din permafrost s-a topit, lasand astfel posibilitatea apei din lacuri sa se scurga in sol. Oamenii de stiinta care au studiat acest fenomen atrag atentia asupra faptului ca disparitia lacurilor implica si disparitia ecosistemelor sustinute de acestea.
Sursa: Adevarul
