Cum a scazut poluarea aerului din Bucuresti: raportarile oficiale se fac pe baza unor date incomplete

CE lanseaz? un infringement împotriva României pentru c? nu î?i protejeaz? cet??enii de poluare
Cum a scazut poluarea aerului din Bucuresti: raportarile oficiale se fac pe baza unor date incomplete
Cum a scazut poluarea aerului din Bucuresti: raportarile oficiale se fac pe baza unor date incomplete

Un raport oficial care sustine ca din 2008 pana in 2013 calitatea aerului din Bucuresti s-ar fi imbunatatit considerabil este pus sub semnul intrebarii de felul cum au fost colectate datele privind poluarea aerului. Astfel, desi raportul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului sustine ca poluarea cu praf in Bucuresti a scazut cu pana la 35%, rezultatele sunt viciate. Mai multe statii de statii de masurare a calitatii aerului, amplasate in diverse puncte din Bucuresti, nu au adunat datele necesare studiului, fapt care de altfel face imposibila o raportare oficiala catre UE. Cu toate aceste probleme de metodologie, Agentia a facut public raportul optimist, omitand sa precizeze faptul ca statiile de colectare a datelor nu functioneaza corect. Informatia a fost confirmata pentru HotNews.ro de oficialii Agentiei, care au aratat ca ar avea nevoie de 50.000 de euro anual de la Ministerul Mediului pentru mentenanta aparaturii.

UPADTE Consiliul General al Municipiului Bucuresti si-a insusit raportul elaborat de Agentia de Mediu Bucuresti

Potrivit raportului elaborat de Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti si publicat pe site-ul Primariei Capitalei, in 2013, in centrul Capitalei, concentratie medie anuala de particule de suspensie (praf) a scazut la 34 micrograme/metru cub fata de 53 micrograme/metru cub in 2008. Normele europene permit o concentratie medie anuala de maxim 50 micrograme/metru cub.

Cum a scazut poluarea aerului din Bucuresti: raportarile oficiale se fac pe baza unor date incomplete
Cum a scazut poluarea aerului din Bucuresti: raportarile oficiale se fac pe baza unor date incomplete

Sursa: Raportul Agentiei de Mediu Bucuresti

In plus, anul trecut, in Centrul Capitalei, s-au depasit limitele maxim admise a concentratiei de praf in doar 24 de zile din 365, normele europene permitand insa depasiri pentru 35 de zile. Cel mai prafuit cartier este Drumul Taberei unde situatia este echivalenta cu cea din anul 2008, respectiv circa 50 micrograme/metru cub.

Cum a scazut poluarea aerului din Bucuresti: raportarile oficiale se fac pe baza unor date incomplete
Cum a scazut poluarea aerului din Bucuresti: raportarile oficiale se fac pe baza unor date incomplete
 documente
(29 Apr 2014) PDF, 10MB

„Analizand datele de monitorizare a calitatii aerului in perioada 2008-2013, rezulta o scadere a concentratiilor medii anuale pentru pulberile in suspensie, inregistrandu-se in ansamblu o imbunatatire a calitatii aerului. In anul 2013 s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita doar la pulberile in suspensie. In anul 2013, media anuala a concentratiilor pulberilor in suspensie inregistrate a depasit valoarea limita anuala admisa de 40 micrograme/metru cub la o singura statie, respectiv statia Drumul Taberei, sursa principala de poluare cu praf fiind santierul de la Magistrala 5 de metrou precum si lucrarile de escavare si constructii executate in cadrul proiectului de modernizare a Parcului Drumul Taberei”, se arata in raportul de specialitate elaborat de Primaria Capitalei la raportul Agentiei pentru Protectia Mediului.

Potrivit aceluiasi raport, pentru dioxidul de azot nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita de 200 micrograme/metru cub de mai mult de 18 ori pe an, numarul maxim de depasiri admis/an. Cea mai poluata zona din acest punct de vedere este zona Mihai Bravu.

„Valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane de 40 micrograme/metru cub a fost depasita la dousa statii, inregistrandu-se valori medii anuale de 60 micrograme/metru cub la statia Mihai Bravu si 44 micrograme/metru cub la statia Drumul Taberei”, se arata in raportul de specialitate elaborat de Primaria Capitalei la raportul Agentiei.

  • Cat de relevante sunt datele despre calitatea aerului din Bucuresti

Daca pe hartie ne incadram in normele europene, in realitate lucrurile stau un pic diferit. Calitatea aerului in Bucuresti este masurata de 8 statii amplasate in diferite puncte ale orasului: Cercul Militar, Mihai Bravu, Drumul Taberei, Titan, Balotesti, Magurele, Lacul Morii si Berceni.

Potrivit datelor oferite de Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti la solicitarea HotNews.ro, aceste statii nu functioneaza insa in majoritatea timpului, iar potrivit legislatiei ar trebui sa adune date in cel putin 90% din timp ca sa se poata realiza un raport asupra calitatii aerului.

Cat timp au functionat cele opt statii de monitorizare in 2013 in ceea ce privester masurarea prafului si a dioxidului de azot:

Statia de la Cercul Militar
– masurare NO2 – nu a functionat deloc
– masurare PM10 – a functionat 55% din cele 365 de zile

Statia de la Mihai Bravu
– masurare NO2 – a functionat 82% din cele 365 zile
– masurare PM10 – nu a functionat deloc Statia de la Titan – masurare NO2 – a functionat 61% din cele 365 zile – Masurare PM10 – a functionat 90% din cele 365 zile

Statia de la Drumul Taberei
– masurare NO2 – a functionat 41% din cele 365 zile
– masurare PM10 – a functionat 29% din cele 365 zile

Statia de la Balotesti
– masurare NO2 – nu a functionat deloc
– masurare PM10 – a functionat 15% din cele 365 zile

Statia de la Magurele
– masurare NO2 – nu a functionat deloc
– masurare PM10 – a functionat 81% din cele 365 zile

Statia de la Lacul Morii
– masurare NO2 – nu a functionat deloc
– masurare PM10 – a functionat 77% din cele 365 zile

Statia de la Lacul Morii
– masurare NO2 – nu a functionat deloc
– masurare PM10 – a functionat 92% din cele 365 zile

Potrivit informatiilor furnizate de Agentia de Mediu Bucuresti, la o statie de monitorizare nu se pot furniza informatii de calitate a aerului daca nu functioneaza macar 3 din cele 5 echipamente (analizoare pt NO2, SO2, CO, O3 respectiv prelevator pt PM10). In momentul de fata, pentru PM 10 functioneaza 5 prelevatoare din 8 , iar pentru restul analizoarelor functioneaza 5 analizoare din 32, deci prtactic nicio statie nu poate transmite date pentru calcularea acestui indicator.

„Pana in 2010 aceste statii au functionat foarte bine, iar datele au fost corecte. Din 2010 insa nu au mai fost bani pentru mentenanta si majoritatea statiilor au probleme. Pentru mentenanta avem nevoie de 50.000 de euro anual. Echipamentele de monitorizare au fost preluate in gestiune incepand cu anul 2010 de Ministerul Mediului, care trebuie sa furnizeze fondurile necesare functionarii corecte. Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti trebuie sa opereze reteaua de monitorizare, dar fondurile trebuie asigurate de minister, noi platind doar chirii, utilitati (energie electrica, comunicatii de date), anumite consumabile- filtre, butelii etc. Agentia a solicitat in fiecare an sumele necesare pentru reparatii, insa acestea nu au fost aprobate, din lipsa de fonduri”, a declarat pentru HotNews.ro Gabriel Ciuiu, sef serviciu Monitorizare din Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti.

Acesta spune ca raportul realizat se refera la stadiul de implementare a masurilor realizate de primarii pentru imbunatatirea calitatii aerului. Ciuiu spune ca din lipsa datetelor anul acesta nu vor putea fi facute raportarile referitor la calitatea aerului din Bucuresti catre Uniunea Europeana.

„Noi trimitem datele colectate de la statiile de monitorizare catre Agentia Nationala de Mediu, iar aceste date sunt introduse in baza nationala de date. Din datele colectate pana in prezent nu putem calcula un indice general al calitatii aerului, fiindca printr-un ordin al ministrului s-a stabilit sa nu mai dam concentratii, pe care populatia nu le intelege ci sa dam acest indice care spune ca aerul are o calitate de la excelent la foarte rau. Pentru calcularea acestui indice trebuie sa putem masura cel putin 3 indicatori la fiecare statie. Mai departe, Agentia Nationala trimite datele pe toata tara la UE. In 2013, nu cred ca va trimite aceste date deoarece nu sunt suficiente, intrucat statiile nu au functionat. In 2014 nu cred ca vom avea date deloc daca nu se incheie un contract de mentenata pentru aceste statii”, a mai explicat Ciuiu.

Oana Grigore, sefa Directiei de Mediu din Primaria Capitalei spune ca a lucrat cu datele oferite de Agentia de Mediu Bucuresti si ca nu cunoaste daca statiile de masurare a poluarii functioneaza sau nu.

  • Ce plan au primariile pentru reducerea poluarii

Pentru reducerea poluarii, institutiile din Bucuresti trebuiau sa aplice 43 de masuri aprobate prin Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului in Municipiul Bucuresti, aprobat in 2010. Dintre acestea 30 trebuiau realizate de Primaria Capitalei.

Printre acestea se numara:

– cresterea suprafetei de spatiu verde pana la 26 mp/cap de locuitor pana la sfarsitul anului 2013, astfel incat fiecare locuitor al orasului sa aiba un spatiu verde amenajat public la cel mult 15 minute de mers pe jos;

– interzicerea stationarii vehiculelor individuale pe prima banda de circulatie a strazilor principale si dedicarea acestor benzi transportului in comnu si ciclistilor;

– amenajarea de piste pentru biciclete si incurajarea transportului alternativ;

– obligarea proprietarilor si administratorilor de terenuri neutilizate timp de un an de a le ingradi pana la utilizarea acestora si a le planta;

– salubrizarea stradala prin mijloace de aspirare si spalare cu jet puternic de ape pe sub autovehicule in zonele unde prima banda e ocupata de autovehicule stationate;

– modernizarea transportului public/ transport public integrat/ mijloace de transport cu expunere scazuta la blocaje in trafic – metrou tramvai/ implementarea sistemului inteligent de management al traficului;

– vehiculele mai mari de 5 tone pot circula in centrul orasului doar cu taxa;

– realizarea oricarei constructii noi pe suprafete mai mari de 1.000 mp va fi conditionata de amenajarea si intretinerea corespunzatoare a unui spatiu verde cu suprafata de cel putin 30% din suprafata totala a parcelei aferenta proiectului, din care cel putin 2/3 va fi pe sol, iar restul va avea asigurata o grosime a solului care sa permita dezvoltarea vegetatiei de talia arbustilor sau a pomilor mici si conditii de drenare a execesului de umiditate;

– replantarea aliniamentelor stradale de arbori acolo unde este cazul; – inasprirea sanctiunilor contraventionale pentru persoanele fizice si juridice care care nu asigura intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi detinute in proprietate sau in administrare;

– amenajarea de parcari subterane/supraterane pentru folosirea multifunctionala a spatiului;

– cresterea tarifelor la parcare in zona centrala in special pentru traficul de tranzit;

– asigurarea unei latimi minime a trotuarelor, care sa nu fie afectata de masinile parcate, astfel incat circulatia peitonilor si biciclistilor sa se desfasoare in siguranta Potrivit raportului, Primaria Capitalei a finalizat de implementat 6 masuri dintre cele 30, 23 sunt in curs de implementare, iar una este restanta, respectiv cresterea nivelului general de taxare si colectare a taxelor pentru parcarea de tranzit, in special in zona centrala. Cele 6 masuri implementate de Primaria Capitalei sunt, potrivit raportului:

– reglementarea prin HCGMB nr 121/2010 a obligatiei proprietarilor si administratorilor de terenuri neutilizate timp de un an de a le ingradi pana la utilizarea acestora;

– inasprirea sanctiunilor contraventionale pentru persoanele fizice si juridice care care nu asigura intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi detinute in proprietate sau in administrare( (sanctiunile sunt cuprinse in HCGMB 304/2009);

– reglementarea replantarii aliniamentelor stradale prin HCGMB nr. 114/2011;

– aplasarea in imediata vecinatate sau in perimetyrul statilor destinate mijloacelor de transport in comun a cosurilor stradale pentru deseuri;

– salubrizarea stradala prin mijloace de aspirare si spalare cu jet puternic de ape pe sub autovehicule in zonele unde prima banda e ocupata de autovehicule stationate;

– introducerea sistemului integrat de taxare (bilet unic RATB, METROREX si SNCFR Calatori) Printre cele 23 de masuri in curs de implementare se numara realizarea pistelor de biciclete, eliberarea trotuarelor de masini parcate neregulamentar, cresterea suprafetei de spatiu verde, respectiv un parc de 8 ha in Ghencea. Aceste proiecte au ramas insa deocamdata la stadiul de discutie.

Agentia de Mediu Bucuresti arata in raport ca municipalitatea nu a indeplinit o parte dintre masuri.

„Desi Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului in Municipiul Bucuresti a fost aprobat prin Hotarare de Consiliu General, unele masuri nu sunt duse la indeplinire pana nu se modifica Planul Urbanistic General (de exemplu Masura „Aprobarea pentru realizarea oricarei constructii noi pe suprafete mai mari de 1.000 mp va fi conditionata de amenajarea si intretinerea corespunzatoare a unui spatiu verde cu suprafata de cel putin 30% din suprafata totala a parcelei aferenta proiectului, din care cel putin 2/3 va fi pe sol, iar restul va avea asigurata o grosime a solului care sa permita dezvoltarea vegetatiei de talia arbustilor sau a pomilor mici si conditii de drenare a execesului de umiditate” si masura „Obligativitatea amenajarii parcarilor pentru biciclete la institutii publice, unitati de invatamant, centre comerciale si in parcarile publice auto”). Se motiveaza eronat lipsa cadrului legal de impunere”, se arata in Raport.

O alta masura neimplementata, care nu tine insa de administratia locala este introducerea inspectiei tehnice de poluare pentru autovehiculele cu masa maxima sub 3,5 tone, cu norma de poluare EURO 0, 1 si 2, cu valabilitate de 1 an. In prezent au loc discutii intre responsabilii Ministerului Mediului si RAR, potrivit raportului.

Desi Primariile de sector au alocat in 2013 circa 340 milioane lei pentru spatiile verzi, in Bucuresti nu a mai aparut nici-un parc important.

In 2013, primariile sectoarelor 1, 2, 3, 4 si 6 au avut in total un buget de 4,2 miliarde lei (circa 1 miliard de euro). Din acesti bani, pe salubrizare s-au dus circa 500 de milioane lei. Cel mai mult plateste sectorul 1 – 150 milioane lei si cel mai putin sectorul 4 – 50 milioane lei. Pentru intretinenerea spatiilor verzi s-au cheltuit 338 milioane lei. Cel mai mult plateste sectorul 1 – 87 milioane lei.

Cum a scazut poluarea aerului din Bucuresti: raportarile oficiale se fac pe baza unor date incomplete
Cum a scazut poluarea aerului din Bucuresti: raportarile oficiale se fac pe baza unor date incomplete

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *