Romania lucreaza la programe si strategii impotriva schimbarilor climatice. Scenariile specialistilor romani arata ca tara noastra se va confrunta cu cresterea temperaturii medii anuale, inundatii, seceta si desertificari.
Incalzirea globala preocupa si autoritatile de la Bucuresti. La mai bine de doua luni de la incheierea conferintei de la Bali si la o luna de cand Comisia Europeana a prezentat planul de actiune pentru reducerea emisiilor, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a organizat in sfarsit un eveniment dedicat chestiunii preocupante a schimbarilor climatice (conferinta „Masuri de adaptare si reducere a impactului schimbarilor climatice”). Am aflat astfel ca evolutia din Romania este comparabila cu cea a altor tari din regiune, ca temperatura medie din tara noastra a crescut in ultima suta de ani si ca prognozele si scenariile realizate de specialisti arata ca temperaturile vor mai creste, vom mai avea parte de fenomene meteo extreme si ne vom confrunta cu probleme in ceea ce priveste resursele de apa. Pentru ca perspectivele sunt sumbre, autoritatile sustin ca au planuri de masuri si strategii si lucreaza acum la dezvoltarea altor proiecte, mai ales ca trebuie sa ne „incadram” in sistemul conceput de Comisia Europeana privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Potrivit CE, Uniunea Europeana trebuie sa-si reduca emisiile cu 20% pana in 2020 comparativ cu 1990. Daca intre timp se ajunge la un acord international, cota de reducere ar putea fi ridicata la 30%. In plus, acest plan prevede ca pana in 2020, 20% din energia electrica folosita sa provina din surse regenerabile, iar 10% din carburantii folositi sa fie biocombustibili.
DOMENII AFECTATE. Pana acum s-a vorbit mai mult despre consecintele vizibile ale schimbarilor climatice asupra Romaniei: inundatiile catastrofale din 2005 si 2006 (care ne-au prins total nepregatiti), seceta severa din 2007 si desertificarile intalnite in partea de sud-vest a Romaniei. Ministrul Mediului, Attila Korodi, a spus ieri care vor fi domeniile afectate de incalzirea globala: agricultura, ecosistemele, biodiversitatea, sistemul energetic, transpor-turile. Concret, am putea sa ramanem fara apa pentru agricultura sau sa ne trezim ca furtunile si inundatiile distrug culturile, ar putea sa dispara anumite specii de animale si plante, ar putea ca infrastructura din transporturi sa aiba de suferit din cauza alunecarilor de teren. „Centrala de la Cernavoda functioneaza doar cand Dunarea are un debit corespunzator. Daca nu este apa, ca in 2003, 2005 sau 2007, centrala se poate opri, dar asta inseamna ca trebuie sa producem mai multa energie din alte surse, iar cele mai la indemana sunt termocentralele. Din pacate, asta inseamna mai multe emisii”, a spus ministrul Korodi, care a adaugat ca 75% din noxele din Bucuresti provin de la sistemul de transport.
CE SE POATE FACE. Guvernantii sustin ca au solutii pentru prevenirea acestor efecte, desi totul se face cu pasi extrem de mici si cu multe piedici. „In ceea ce priveste inundatiile, am demarat proiectul reconstructiei ecologice a Luncii Dunarii si Deltei Dunarii. Pentru Delta (desi inca nu exista drepturi pentru terenurile pentru renaturare – n.r.), am alocat 20 de milioane de euro anul trecut. In plus, pentru intreg bazinul hidrografic exista proiecte de aproximativ 200 de milioane de euro. Ne-am schimbat abordarea, nu mai urmarim sa facem indiguiri, ci sa lasam mai mult spatiu pentru rau. Anul acesta speram sa putem finaliza si cinci baraje. Ar fi primele dupa 1989 si in felul acesta vom crea rezerve de apa pentru industrie, agricultura si po-pulatie”, a spus Lucia Ana Varga, secretar de stat din Ministerul Me-diului si Dezvoltarii Durabile. Demnitarul a amintit si programul initiat anul trecut de minister, prin care autoritatile locale sunt sprijinite sa reabiliteze spatiile verzi sau sa construiasca altele noi: „Lucram la legea spatiilor verzi, speram sa obtinem ca viitoarea forma a legii sa interzica distrugerea de spatii verzi. Anul trecut am acordat 60 de milioane de lei pentru 102 parcuri, anul acesta avem pregatite alte 60 de milioane si am primit deja 13 proiecte”, a mai spus Lucia Varga. Guvernantii au anuntat si ca lucreaza la diverse strategii pentru securitatea energetica, reimpaduriri, interzicerea folosirii cianurilor in minerit.
Temperaturi
Temperatura medie din Ro-ma-nia a crescut in ultima suta de ani cu 0,5 grade Celsius, in-ca-drandu-se in tiparele inregistra-te in toata lumea. Cercetarea a fost realizata de Administratia Nationala de Meteorologie, lu-an-du-se in calcul date culese intre 1901 si 2007. In lume, cli-ma s-a incalzit cu 0,7 grade intre juma-tatea secolului al XIX-lea si 2007. Cresteri mai mari s-au in-registrat in zona extracarpatica. In Transilvania, tempera–tu-ra a crescut mai mult in zona Baia Ma-re, poluata istoric. S-a con–st-a–tat cres-terea frec-ven-tei anu–ale a zilelor tropicale, des-cres-terea zilelor de iarna, cres-te-rea dura-tei maxime a zilelor fara precipitatii sau cresterea duratei ma-xime a zilelor fara preci-pi-ta-tii.
Apa
In ceea ce priveste resursele de apa, scenariile realizate de specialisti arata ca ele vor sca-dea dramatic pana la sfarsitul acestui secol. In pre-zent, aceste rezerve se ridica la aproximativ 135 de miliarde de metri cubi (din care 40 de mi-liarde de metri cubi proveniti din apele interioa-re, 85 de miliarde de metri cubi proveniti din Du-na-re si 10,3 mi-liarde de metri cubi din apele subt–erane). Vom avea probleme pe cursurile inferioare ale rau-ri-lor mari, care se vor reduce semnificativ daca tem-peraturile vor creste in ur-matoarele decenii.
Sursa: Jurnalul National
