Cum au disparut livezile Muresului

4 Iun 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Cunoscuta candva drept patria marului si a prunului, zona Muresului mai are doar jumatate din suprafetele cu livezi din anul 1989. Pomii fructiferi de pe terenurile retrocedate au fost taiati de proprietari, iar cei ramasi in ferme s-au imbolnavit sau au imbatranit pur si simplu.

In 1989, judetul avea 8.460 de hectare cu livezi, iar acum mai sunt doar 4.128 ha de plantatii pomicole, dintre care peste 1.500 sunt in paragina. In ultimii 17 ani, Romania a pierdut cel putin 110.000 de hectare de livezi.

Rareori pe terenurile defrisate au fost replantati puieti. Doar 1.500 de hectare de livezi au fost refacute in toata tara, iar in judetul Mures doar 60. Distrugerile sunt practic iremediabile, pentru ca statiunile pomicole, care ofereau puietii, au fost desfiintate, iar pomicultorii trebuie sa cumpere tot ce au nevoie din strainatate.

Pomii fructiferi n-au fost ingrijiti si au ajuns lemn pentru foc

Prunele de Mures erau atat de apreciate incat mergeau, inainte de 1990, aproape integral la export

In 1989, judetul avea 8.460 de hectare cu livezi, iar acum mai sunt doar 4.128 ha de plantatii pomicole. Dintre acestea, aproximativ 1.500 ha sunt neingrijite.

Zona Muresului este o regiune cunoscuta, in mod traditional, drept “patria marului si a prunului”. Acum, dupa doua decenii de indiferenta, merii mai ocupa sub 3.000 de hectare, iar prunii aproape au disparut.

Directorul DADR, Naznan Jeno, afirma ca, pe intreg teritoriul sau, “Romania a pierdut in ultimii 17 ani cel putin 110.000 ha de livezi.

Doar 1.500 au fost replantate”. In Mures, la fostul IAS Zagar, circa 700 ha au fost lasate in paragina si au ajuns lemne de foc. Livada din Tarnaveni, care producea anual peste 300 de tone de mere si 100 tone de alte fructe a ajuns… pasune.

Neglijenta a distrus plantatiile

Pomii din Livezeni si Panet au fost lasati de izbeliste, desi, imediat dupa Revolutie, erau abia la inceputul perioadei de productie. “Neaplicand o tehnologie de protectie pe toata suprafata, bolile nu au putut fi starpite. Livezile care inca mai exista urmeaza sa fie defrisate, fiindca pomii si-au incheiat perioada de rodire”, spune directorul Naznan Jeno.

El adauga ca situatia de la Albesti, Rosiori, Tigmandru si Berghia este si mai dramatica, unde nicio palma de livada nu a supravietuit retrocedarilor.

Dupa 1990, in Mures au disparut si pepinierele pomicole. Statiunea de Cercetare Pomicola Reghin e singura care mai pune puieti la dispozitia celor ce doresc sa infiinteze o plantatie.

Incercari palide de revigorare

Nu in tot judetul Mures perspectivele livezilor sunt sumbre. La Unitatea Pomicola Batos, de pilda, a fost realizata, in ultimii doi ani, o plantatie super-intensiva de 50-60 ha, cu irigatie prin picurare, inca 50 ha urmand sa se planteze in urmatorii trei ani in zona Reghinului. Unii fermieri din zona se zbat inca sa faca pomicultura, in speranta ca marul si prunul n-au pierdut batalia cu portocalele si bananele.

Sursa: Adevarul

Pentru mai multe informatii despre ferme, fermieri, livada, livezi, Mures, pomi fructiferi, tehnologie, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.