Anuntat cu mult fast acum doi ani de Guvern, „Radarul padurii”, serviciul electronic care ar fi trebuit sa depisteze transporturile ilegale de lemn, se scurtcircuiteaza pe traseu. Cetatenii sunt descurajati sa ajute politia chiar de politisti.
Ciprian Frasinescu, un tanar medic chirurg iesean care profeseaza de cativa ani in Franta, isi facuse un obicei civic atunci cand venea in tara, in vizita la parinti. De fiecare data cand intalnea pe drum camioane de lemne ce lui i se pareau suspecte suna la 112 pentru a verifica transportul, stiind ca din 2014 a fost lansat un serviciu menit sa opreasca traficul cu lemn: „Radarul padurii”.
Sistemul functioneaza astfel: toti cei care transporta lemn pe drumurile publice trebuie sa declare transportul printr-o aplicatie care centralizeaza la nivel national materialul lemnos. Asa se face ca din prima secunda de la incarcarea cu busteni sau cherestea, camioanele ar trebui sa figureze in baza de date verificabila la numarul de urgenta. Dar „Radarul padurii”, oricat de automat ar fi, are nevoie de un aliat-cheie pentru depistarea ilegalitatilor: apeluri de verificare de la oameni simpli. Astfel, din 2014 s-a format o armata de romani transformati in inspectori silvici voluntari, care suna la apelul unic 112 de fiecare data cand observa un camion cu lemne. Datorita acestor oameni in doar jumatate de an s-au depistat nu mai putin de 1.800 de incalcari ale legii. De 30 de ori mai multe decat au reusit in aceeasi perioada inspectorii silvici angajati de stat.
Amenintat ca a facut un bine
O parte din aceste contraventii descoperite i se datoreaza si lui Ciprian Frasinescu, care semnalase pana acum zeci de transporturi ilegale, traind cu speranta ca „fiecare apel care reclama o nedreptate sau chiar o nelegiuire are puterea de a pune o caramida la temelia schimbarii in bine a societatii romanesti contemporane”. Totusi entuziasmul lui Ciprian s-a curmat acum cateva saptamani. Intr-una din primele zile ale lui ianuarie a fost implicat intr-un incident care l-a dezamagit. Aflandu-se in judetul Suceava, a vazut doua camioane oprite vizavi de o benzinarie din comuna Fantana Mare.
A pus mana pe telefon, a format 112, si i s-a spus ca una din remorcile incarcate cu busteni nu este inregistrata in sistem, deci e ilegala. Asa ca a fost trimis la fata locului un agent de politie, iar lucrurile au capatat o turnura bizara. „A venit intr-un VW Golf nemarcat ca fiind masina de politie. Inainte de a se prezenta, agentul m-a atentionat ca, in caz ca se dovedeste ca lemnele sunt legale, eu voi fi sanctionat pentru chemarea politiei in mod nejustificat. Mirarea si indignarea mea la auzul acestei absurditati au fost maxime. Nu am putut sa nu ma gandesc ca acest fel de abordare ar putea chiar intimida niste oameni de bine ce poate nu-si cunosc drepturile legale in astfel de situatii”. Dar uimirea medicului Frasinescu avea sa atinga apogeul cand agentul i-a spus ca actele camionului sunt in regula. Degeaba i-a explicat Ciprian politistului ca la 112 i s-a spus textual ca una din remorci figureaza ca fiind ilegala.
Ce spun superiorii agentului cu capsa pusa
Am contactat si noi Inspectoratul Judetean de Politie (IPJ) Suceava pentru a afla cum a fost posibil ca un camion ce figura in baza de date a „Radarului padurii” sa fie ulterior „albit” de analiza riguroasa a unui sef de post. Purtatorul de cuvant al IPJ Suceava nu ne-a dat o explicatie, multumindu-se sa repete ce stiam deja: „In prezenta apelantului, agentul deplasat la fata locului a solicitat verificarea celor doua avize, ocazie cu care s-a constatat ca acestea au codul unic emis de aplicatia I-WD Tracking”. Totusi enigma ramane. Jurnalul National a reusit sa obtina inregistrarea discutiei de la 112 in care se aude cum dispecerul spune punctual: „Remorca nu are aviz”. Am intrebat superiorii agentului de la Inspectoratul Judetean de Politie si de ce politistul a amenintat cu amenda cetateanul care a sunat la 112, avand in vedere ca serviciul „Radarul padurii” ar fi inutil daca nu ar exista cetateni care sa verifice transporturile de cherestea. Ni s-a raspuns: „Precizam faptul ca apelantul nu a fost sanctionat contraventional pentru apelarea SNAU 112, politia sustinand si incurajand cetatenii sa sesizeze de indata orice incalcare a legii, parteneriatul Politie – comunitate fiind esential in dezvoltarea unei societati civilizate si sigure”.
Precedentul: amendat pentru spirit civic
Intimidarea cetatenilor care sesizeaza transporturile de lemne ar avea o miza uriasa. Cele 1.800 de transporturi ilegale descoperite in doar jumatate de an cu ajutorul „Radarului padurii” nu ar fi fost posibile fara cele 7.600 de apeluri de verificare venite din partea cetatenilor. Astfel, cu cat mai putini oameni care sa isi puna la bataie spiritul civic, cu atat mai bine pentru mafia lemnului. In acest context poate fi citita atitudinea de intimidare a medicului Ciprian Frasinescu. Atitudine care nu este singulara. In vara anului trecut, un alt roman nu numai ca a fost amenintat cu amenda, ci chiar a fost sanctionat cu 1.000 de lei pentru ca a indraznit sa urmeze pana la urma sfaturile ministrului Mediului de atunci si ale premierului date la lansarea programului: sa sune la 112 daca sesizeaza un camion suspect. Maramureseanul Ciprian Coc a accesat si el „Radarul padurii” cu buna-credinta. I s-a spus prin telefon ca transportul este legal, iar a doua zi postarita din sat i-a adus acasa hartia cu contraventia. Ironia sortii face ca in urma verificarilor ulterioare sa se constate ca vehiculul reclamat de Coc chiar facuse in aceeasi zi doua transporturi ilegale. Inspectoratul Judetean de Politie a inceput o ancheta pe numele agentului de politie si a emis un comunicat in care incurajeaza cetatenii sa apeleze 112 ori de cate ori au suspiciuni legate de incalcarea legislatiei din domeniul silvic.
Romania nu a dus lipsa de legislatie pentru stoparea jafului din paduri. Mafia formata in jurul aurului verde a stiut de fiecare data cum sa fenteze legea si mai ales pe cine sa „sensibilizeze” pentru ca padurile tarii sa fie pur si simplu devalizate
Ignoranta autoritatilor
Ministerul Agriculturii, de pe vremea cand era condus de Dacian Ciolos, a atras atentia asupra jafului padurilor pe care firma austriaca Holzindustrie Schweighofer il comitea. Actualul premier cerea atunci rezilierea de urgenta a contractelor pe termen lung cu austriecii si sanctionarea vinovatilor. Raportul, insa, a stat in sertare aproape 8 ani, nebagat in seama de autoritati.
Harta aurului verde
La 31 decembrie 2015, fondul forestier proprietate publica a statului in administrarea Romsilva se ridica la 3,15 milioane hectare, in scadere cu 62.356 hectare fata de anul anterior, dupa ce Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura „Marin Dracea” (ICAS Bucuresti) a devenit unitate independenta, conform noului Cod Silvic. Intre anii 1990-2014, suprafata fondului forestier aflat in proprietatea statului s-a redus cu peste 3,5 milioane hectare, dupa ce au fost f acute retrocedari, conform Legii fondului funciar.
Confederatia Consilva anunta in iulie 2015 ca au fost distruse sau retrocedate ilegal peste 400.000 de hectare de padure, iar modificarea Codului Silvic va duce la distrugerea a peste 4,3 milioane ha paduri administrate de Regia Nationala a Padurilor Romsilva (3,2 milioane ha paduri de stat si 1,1 milioane ha paduri particulare). 20 de milioane de metri cubi de lemn se taie in Romania, in medie, in fiecare an. La nivel national, volumul care poate fi exploatat anual, calculat pe baza prevederilor amenajamentelor silvice, este de 23 milioane de metri cubi, din care se exploateaza in fiecare an circa 19 milioane de metri cubi, din care aproximativ 9,5 milioane de metri cubi provin din paduri proprietate publica, 3 milioane mc din paduri proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, 5,8 milioane mc din paduri proprietate privata si 0,7 milioane mc din vegetatia forestiera situata pe terenuri aflate in afara fondului forestier.
De la radar la GPS
In lupta timida cu defrisarile ilegale, institutiile statului mai fac un pas: vor ca toate firmele care exploateaza padurile si transporta lemn sa isi doteze masinile cu sisteme de urmarire prin satelit. Aceasta deoarece la mai bine de un an de la implementare, „Radarul padurilor” a inceput sa fie pacalit in zonele unde nu exista semnal. Iar acestea nu sunt deloc putine. Iar masurile nu se opresc aici. Se intentioneaza anularea avizelor de exploatare ale firmelor care taie ilegal. De asemenea, vor fi angajati mai multi oameni in Garda Forestiera, cu salarii care sa elimine tentatia mitei. Un dispozitiv GPS costa intre 60 si 100 de euro, la care se adauga inca 20 de euro pentru montaj. Monitorizarea mai costa in jur de sapte euro de masina pe luna.
Potrivit unui raport al Curtii de Conturi din 2013, intre 1990 si 2011 au fost defrisate ilegal 366.000 de hectare de padure. Paguba a fost de 5 miliarde de euro. Pentru a stopa fenomenul, Ministerul Mediului a cheltuit 15.000 de euro pentru a realiza „Radarul padurii”.
Ciprian Frasinescu este unul dintre romanii carora le pasa de codrii tarii. Din pacate, insa, demersurile sale se lovesc de indiferenta autoritatilor
