Lovit de o catastrofa ecologica majora, Marea Aral, unul dintre cele mai mari lacuri din lume, isi recapata o parte din suprafata. Aralul Mic, o zona a ceea ce a fost candva unul dintre cele mai mari lacuri de pe Glob, si-a marit suprafata cu 50%, in ultimii trei ani.
refacerea unei mari
In sud-vestul Republicii Kazahstan, Marea Aral a recastigat teren dupa ce zeci de ani a fost „inghitita” de un desert de nisip si sare. Succesul se datoreaza constructiei digului Kokaral, un proiect al Bancii Mondiale si a guvernului din Kazahstan.

La inceputul anilor `60, autoritatile sovietice au deviat cursurile celor doua fluvii care alimentau Marea Aral, Amu-Daria (Uzbekistan) si Syr-Daria (Kazahstan) pentru a iriga solurile aride ale stepelor inconjuratoare si a dezvolta culturi de bumbac.

Din august 2005 insa, constructia digului Kokaral a permis Aralului Mic, separat de Aralul Mare in urma cu 20 de ani, sa-si mareasca suprafata cu 50%.

Ecosistemul si-a recapatat o parte din frumusetea anterioara, potrivit asie-centrale.com. In plus, peste 20 de specii de pesti traiesc acum acolo, dupa zeci de ani de penurie de peste.

„O veste buna, marea revine!”

Cu trei ani in urma, apele erau la o distanta de 100 de kilometri fata de Aralsk, cel mai important port de la Marea Aral, in trecut. Acum apele sunt mult mai aproape. La intrarea in oras, pe un panou sta scris: „O veste buna, marea revine!”, conform sursei citate.

Presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a spus, in timpul unei vizite intreprinse in aceasta vara la Kokaral, ca digul a dovedit ca „dezastrele provocate de oameni pot fi partial reparate”.

De la intrarea sa in functiune, digul, lung de 13 kilometri, a permis ca Aralul Mic sa-si recapete jumatate din suprafata. In plus, nivelul apelor, de 18 metri in 2004, atinge astazi 42 de metri.

Activitatea piscicola a reinceput

Cea de-a doua etapa a programului finantat de Banca Mondiala si guvernul din Kazahstan ar trebui sa inceapa in cursul anului viitor. Cu toate acestea, abia peste sapte ani se va auzi din nou zgomotul valurilor in portul Aralsk.

In momentul acesta, pe terenul nisipos care inainte era acoperit de intinderea de apa, se vad carcasele unor corabii esuate. Imaginea acestor vapoare mancate de rugina au facut inconjurul lumii la inceputul anilor `90. Totusi, in orasul-port care a fost ruinat in ultimii 30 de ani, activitatea halieutica a fost reluata.

In ultimii trei ani, S-a dezvoltat piscicultura

Cu cele 2.000 de tone de peste prins anul trecut, productia s-a multiplicat de 40 de ori in ultimii trei ani. Pana in 2005, doar o specie de sola (peste) originara din Marea Azov supravietuia in Aral. Aceasta specie fusese introdusa acolo pentru a mentine o sursa de venit pescarilor din zona.

Chiar daca Aralul Mic a recastigat 50% din suprafata, succesul este infim comparativ cu amploarea dezastrului din Aralul Mare ale carui ape continua sa se retraga. Digul a determinat revenirea apelor si reconstituirea partiala a Aralului Mic, dar acesta nu reprezinta decat 5% din ceea ce a fost odata cel de-al patrulea lac ca intindere din lume.

„Vom face tot posibilul pentru ca Aralul Mic sa-si revina, dar Aralul din sud nu va mai putea fi salvat. Chiar daca am intrerupe orice activitate agricola in zona – ceea ce ar provoca o drama economica si sociala – tot ar fi nevoie de 50 de ani ca marea sa isi revina”, a precizat Joop Stoutjesdik, inginerul-sef al Bancii Mondiale pentru programele de irigatie.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here