Cum se polueaza apele Clujului

0
16
Cum se polueaza apele Clujului

Controalele si amenzile aplicate de Garda de Mediu nu ii impiedica pe fermieri sa fie neglijenti cu depozitarea deseurilor animale, astfel ca solul este afectat, existand in permanenta riscul de contaminare a surselor de apa.

Barajul de la Tarnita este principala sursa de apa potabila a municipiului Cluj-Napoca / foto Ioana Tohat

In spatiul hidrografic Somes Tisa sunt patru zone vulnerabile la poluarea cu nitrati, pe raza carora exista 124 de localitati, mai exact un total de 7.726 km patrati, a explicat directorului Administratiei Bazinale de Apa Somes Tisa, Dan Canta, in cadrul workshopului organizat la Cluj de catre Ministerul Mediului si Padurilor. De asemenea, prim-comisar la Garda de Mediu, Lenke Imre, a explicat ca riscurile de poluare a surselor de apa potabila in judetul Cluj vin din 17 zone vulnerabile. Dintre acestea, cinci localitati reprezinta o vulnerabilitate exstinsa: Viisoara, Mihai Viteazu, Jucu, Bontida si Calarasi.

Ingrasamintele folosite in agricultura, deseurile din activitatea fermiera sau deseurile menajare sunt principalii factori care polueaza solul si apa, dat fiind faptul ca utilizarea sau depozitarea lor nu se face in conformitate cu normativele in vigoare. Pentru a preveni si a controla poluarea cu nutrienti, Ministerul Mediului si Padurilor a demarat un program de informare si constientizare a publicului. Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa (ABAST) a fost gazda unui workshop, in sensul acesta, la care au participat mai multi specialisti in protejarea mediului, precum si reprezentanti ai unor institutii de stat, precum Garda de Mediu, Compania de Apa Somes – Tisa sau Facultatea de Ecologie din cadrul Univeristatii Bucuresti.

„Aproximativ 36% din suprafata integrala a spatiului hidrografic Somes Tisa reprezinta o zona vulnerabila la poluarea cu nutrienti. Vorbim practic, despre 124 de localitati. In arealul aflat in competenta noastra de desfasurare avem noua localitati care sunt incluse intr-un program de combatere a riscului contaminarii sursei de apa, este vorba despre comuna Bontida din judetul Cluj, Crucisor si Paulesti din Satu Mare, Remetea Chioariului, Seini, Farcasa si Vadul Izei din Maramures, Bistrita Bargaului si Ilva Mica din judetul Bistrita Nasaud”, a transmis directorul ABAST, Dan Canta.

Din partea Garzii de Mediu, Lenke Imre, a subliniat ca desi se aplica nenumarate amenzi si chiar daca in unele cazuri s-au deschis si actiuni in instanta, apar tot mai multe situatii de poluare care raman nerezolvate. „De pilda pentru ferma de porci AgroFlip, care este inchisa de doi ani, nici in prezent nu s-au rezolvat problemele de poluare. Pentru aceasta ferma s-au dat mai multe amenzi si s-a ajuns cu cazul chiar pana in instanta pentru ca nu s-a respectat nici una dintre recomandarile Garzii de Mediu”, a spus Imre Lenke. Aceasta a relatat ca de regula Garda de Mediu isi face treaba, intervine cu controale in permanenta insa si legislatia are o serie de lacune.

„Pentru fermele care au 10.000 de capete de pui, de pilda, proprietarii au obligatia sa obtina un aviz care sa ateste impactul asupra mediului. In schimb, pentru o ferma care are doar 9.500 de capete, nu se cere acest aviz. Prin urmare noi nu vom avea niciodata date certe cu privire la gradul real de poluare a solului. Iar asta pentru ca putem avea o imagine despre ceea ce fac fermele care sunt avizate si care sunt in zonele cu vulnerabilitate, dar fara sa pastram un control si asupra celei de a doua categorii, mai ales daca aceste ferme nu se afla in zone vulnerabile”, a exemplificat Imre Lenke. Ea a mai spus ca, de pilda, din cele 63 de amenzi aplicate pentru actiuni de poluare, 20 s-au dat pentru gestionarea necoresponzatoare a deseurilor provenite din activitatile cu animale. „Trebuie sa gasim solutii pentru aceste probleme avand in vedere ca poluarea apei potabile ne poate imbolnavi pe toti”, a spus Imre.

Sunt probleme elementare care pot fi rezolvate, mai crede aceasta: localitati cu surse de apa, unde nu exista canalizare, sau daca exista ea nu este corespunzatoare; fermieri care ar trebui sa constientizeze ca este extrem de nociv sa depoziteze deseurile de la animale pe camp; pentru activitatile din agricultura de asemenea, ar trebui sa se resepecte un cod al bunelor practici, pentru ca ingrasamintele sa fie utlizate intr-un mod controlat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here