„Eu ma trag dintr-o familie de oameni ai padurii, am crescut la poala padurii, am inceput sa lucrez lucruri usoare de la 11 ani si sper sa ma opresc cand o sa vad padurea cu mult inaltata peste cea de astazi”
Asa se prezinta Pompiliu Cretu, seful Ocolului Silvic Sinaia – cel care raspunde de 11.000 de hectare de padure. In ziua in care tatal sau, padurar, l-a luat cu el sa planteze copaci, Pompiliu Cretu s-a indragostit de aceasta meserie. A devenit inginer silvic si, de atunci, in fiecare an, planteaza mii de puieti, pe care ii vede ca pe copiii lui. Oana Andoni, prezentatore la Stirile Pro TV, a fost si l-a vizitat la el acasa, pe platoul Bucegi, si ne spune cu tarie ca este un om demn de tot respectul, despre care merita spus: „Jos Palaria”. Programul de lucru: zi-lumina
Lunea si martea sunt zilele grele ale saptamanii, adica cele in care seful Ocolului trebuie sa stea la birou. Dar, dupa ce rezolva actele, restul saptamanii de lucru – care la el tine pana duminica – sta in padure. Programul este zi-lumina, timp in care merge pe jos cel putin 15 kilometri. Iti poate povesti despre orice copac – cum a crescut, ce-l supara, cum o sa se dezvolte – si iti explica in ce soluri se planteaza „pe frig” sau „pe cald”. „Am incept cu 30 de ani in urma si am continuat an de an sa plantam, nu un singur puiet, ci mii de puieti pe hectare de ordinul miilor sau chiar sutelor de mii”, spune Pompiliu Cretu.
Acum are 60 de ani. L-am intrebat ce simte cand vede paduri intregi plantate de el. „Avand in vedere ca am si copii , acelasi lucru il simt dar cu o alta nuanta. Vad ca si cum mi-au crescut copiii…”. Seful padurilor din Sinaia are doua fiice, amandoua medic, stabilite in America. Doar pentru ele pleaca in vacanta, iarna, altfel nu ar da viata din mijlocul naturii pentru nimic in lume.
Facem o plimbare cu Pompiliu Cretu pana la Cota 2000 si intelegem ca stie istoria fiecarui loc. Pana si ursii ii stie. Poate sa ne spuna locul fiecaruia, de unde vin, cand vin si de ce s-au apropiat atat de mult de oras. Asta-vara a prins 21 de ursi, pe care i-a mutat in munti, mult mai departe de oras. Spune ca animalele devenisera prea pasive: erau un fel de ursi de cartier – invatati sa manance din gunoaie, in Sinaia si la Cota 1400.
Problemele Platoului Bucegi „Tot ce poate cuprinde vederea aici face parte din Parcul National Bucegi sunt zone unice in tara pe Platoul Bucegi, sunt frumuseti de nedescris”, spune seful Ocolului Sinaia. Din telecabina admira padurea si muntii, vrajit, ca la o prima intalnire. „Asta e o comoara a noastra de care trebuie sa avem grija de ea sa o slefuim si sa o lasam si celorlalti”.
Dar Platoul Bugegi are o problema: a fost afectat destul de mult de oameni. Pompiliu Cretu viseaza la ziua in care turistii ce trec prin imparatia lui nu vor mai lasa in urma lor munti de gunoaie. Crede ca pe unii ii poate schimba in timp cu o vorba buna. De multe ori incearca. Are sau nu succes… crede ca odata cu trecerea timpului oamenii vor invata sa respecte mai mult natura.
„Ii rog frumos sa nu mai arunce hartii, bidoane, plastic, ca nu rezolvam aceasta siuatie daca aplicam o amenda”. In 2004, Pompiliu Cretu a renovat muzeul cinegetic de la Posada. Acum are in proiect infiintarea unui ONG – „Prietenii Parcului National Bucegi” – care sa se ocupe de curatenie pe cele 20.000 de hecatre ale zonei, de plantari, dar sa si impiedice vanatoarea excesiva sau construirea la voia intamplarii.
Ne-am luat ramas bun de la Pompiliu Cretu si ii multumim acestui om care traieste pentru ca lumea sa fie si mai buna, si mai curata.
Sursa: Universul Padurii
