Cum va schimba designul ecologic lumea pana in 2050

0
28
Cum va schimba designul ecologic lumea pana in 2050
Cum va schimba designul ecologic lumea pana in 2050

Cladirile urbane moderne irosesc materiale pretioase de constructie si polueaza, considera arhitectii, potrivit carora in urmatorii zeci de ani este nevoie de designuri cu efecte minime asupra mediului, in contextul in care pana in 2050 orasele lumii vor trece prin schimbari climatice dramatice, vor fi mai zgomotoase, iar legatura lor cu lumea naturala va fi din ce in ce mai fragila.

Sunt mai multe motive pentru care specialistii considera ca arhitectura moderna nu promoveaza biodiversitatea, scrie bbc.co.uk. Orasele sunt responsabile pentru 40 la suta din cantitatea totala a emisiilor de carbon, iar cladirile sunt concepute pentru medii uscate, motiv pentru care se deterioreaza in prezenta apei.

Arhitectul Neil Spiller atrage atentia asupra nevoii de gandire vizionara pentru a crea tipuri de design durabile si cu efecte minime asupra mediului pe termen lung si pentru a aduce imbunatatiri proceselor industriale actuale.

In acest context, designerii si arhitectii iau in calcul variante mai ecologice de design urban, mai ales in ceea ce priveste felul in care sunt folosite resursele. Astfel, materialele noi sunt in mare parte fluide si pot corespunde standardelor urbane aflate in schimbare.

De exemplu, in Paris, o firma proprietara de cladiri de locuinte foloseste caldura din metrourile capitalei pentru a incalzi imobilele. In viziunea designerilor, pentru o arihitectura ecologica in urmatorii 40 de ani orasele vor pune sub semnul intrebarii permanenta materialelor de constructii. Schimbari in felul in care locuitorii interactioneaza cu orasele vor fi de asemenea vizibile, datorita realitatii augmentate – prin smartphone-uri si ochelarii Google.

Arhitectul Neil Spiller este si fondatorul grupului AVATAR (Advanced Virtual and Technological Architectural Research), care exploreaza modalitatile in care tehnologiile, aflate intr-un continuu proces de schimbare, vor afecta arhitectura. „Aceste posibilitati promitatoare ar putea duce la noi materiale de constructii, in special prin folosirea de biotehnologii emergente, si ar putea incuraja diversitatea in tipurile de arhitectura pe care le producem”, explica Spiller.

Grupul, fondat in 2004, exploreaza domenii precum biologia sintetica, teoria digitala suprarealista, filmul si animatia, designul interactiv si realitatea mixta si augmentata pentru a aduce noutati in designul arhitectural, urban si peisagistic.

Un exemplu de inovatie, povesteste arhitectul Spiller, este constituit de protocelule, proprietati chimice care mimeaza procesele naturale, pe care echipa profesorului Lee Cronin de la Universitatea din Glasgow, le foloseste pentru a le dezvolta in vopsea.

In Anglia, profesorul Simon Park de la Universitatea din Surrey integreaza tehnologia bacteriana la construirea de fatade si foloseste imprimante 3D pentru a amesteca proprietati chimice ca un tip de fabricare de materiale lichide.

Arhitectura este reimaginata in toata lumea: Podul Paik Nam June Media din Seul este un proiect indraznet prezentat sub o forma impresionanta, fiind nu doar un mod de a trece bariere naturale, ci si o structura revolutionara in care se poate trai si munci. Constructia va include un parc, un mall, spatii de intalnire si un muzeu, iar panourile solare din varful structurii vor genera energie.

Specialistii exploreaza si posibilitatea de a transforma o categorie de substante in alta pe situl de constructie, cum ar fi schimbarea nisipului in sticla.

Folosind noi modele de design, tehnologii si materiale, adauga arhitectul Neil Spiller, va aparea posibilitatea de a depasi limitele proceselor industriale de productie si a evolua intr-o „forta motorie a dezvoltarii umane”, tinand cont de faptul ca „nimic nu este imposibil”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here