Roverul Curiosity a descoperit pe Marte esantioane de sol, in cadrul primei analize a mineralelor de pe alta planeta, ce prezinta o asemanare izbitoare cu nisipul erodat, de natura vulcanica, din Hawaii, au anuntat marti specialistii de la NASA.
Roverul NASA a folosit un dispozitiv cu raze X pentru a identifica structurile atomice ale cristalelor din solul martian. A fost pentru prima data cand aceasta tehnologie, denumita difractie cu raze X, a fost folosita pentru a analiza soluri din afara Terrei.
„A fost o calatorie de 22 de ani si un moment magic pentru mine”, a spus David Blake, cercetarorul de la NASA care coordoneaza instrumentele de la bordul roverului care au rolul de a analiza mineralele de pe Marte.
Curiosity a descoperit faptul ca firele de nisip martian au in componenta lor cristale asemanatoare cu solurile bazaltice din regiunile vulcanice de pe Terra, precum cele din Hawaii.
Oamenii de stiinta vor sa foloseasca aceasta informatie despre mineralele de pe Marte pentru afla daca aceasta planeta a putut in trecutul ei sa sustina viata microbiana.
„Mineralogia solurilor de pe Marte a fost o sursa de controverse pana acum”, a declarat David Vaniman de la Planetary Science Institute din Tucson, Arizona, implicat in proiectul Curiosity.
„Interesul pentru ele nu este doar unul academic. Solurile de la suprafata planetelor reprezinta o reflexie a istoriei si a procesului de expunere a suprafetei la factorii de mediu, oferindu-ne informatii despre climatul actuale si cel din trecut”, a adaugat el.
Oamenii de stiinta americani vor sa afle ce fel de conditii existau in trecut pe Marte pentru a permite formarea anumitor minerale. Primul esantion de sol martian este similar din punct de vedere mineralogic cu solurile bazaltice terestre, continand in principal feldspat, piroxen si olivina.
Aproximativ jumatate din sol este format din materiale non-cristaline, precum sticla vulcanica, ce rezulta din sfaramarea rocilor.
Mai multe procese pot explica aceasta dezagregare, printre ele numarandu-se interactiunea cu apa sau cu oxigenul, similar cu felul in care se formeaza rugina pe suprafetele metalice din fier.
Forta bruta, precum furtunile de nisip si impactul meteoritilor, ar putea si ea sa explice componentii rezultati in urma acestei dezagregari, afirma Douglas Ming de la Centrul spatial Johnson pe care NASA il detine in Houston.
Destinatia finala a robotului Curiosity este Muntele Sharp, aflat la o distanta de opt kilometri de punctul sau de plecare (craterul Gale). Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel putin trei luni, intrucat roverul strabate circa 100 de metri pe zi. Curiosity, un rover cu sase roti, care are la bord 10 instrumente stiintifice de ultima generatie, a ajuns pe suprafata martiana pe 6 august, iar misiunea sa, aceea de a afla daca planeta rosie ar putea intretine viata microbiana, va dura doi ani.
Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezinta prima misiune de astrobiologie lansata de NASA, dupa succesul sondelor martiene Viking din anii 1970, fiind, totodata, cel mai sofisticat si mai performant laborator stiintific robotizat trimis vreodata de pamanteni pe o alta planeta.
